… ale mele, desigur
Adică, gânduri aiurea, de plictiseală politică. Dar cum nu-mi place decât propria creaţie, ezit să reproduc valori „universale”.
Sursa foto: EVZ.ro
Şi dacă tot sunt pus pe fabulaţii-mărturisiri aiurite, vă declar, că îl înţeleg pe Preşedintele lui Nils, de la A3: Euuuu… sunt cel mai bun din Ţară, şi nu accept nici o ieşire din front (a se citi „vorba mea”).
Deci, Premier, va fi SIE-istul Ungureanu !
Mă place, şi m-a respectat mai mult decât pe trădătorul sentimental Tăriceanu, ajuns prim-ministru tot pe mâna mea, motiv pentru care, mi-a întors spatele cu uşurinţă, neînţelegându-mi nevoia fiziologică de a nu-mi ieşi din vorbă, indiferent câtă dreptate ar avea.
Că nu mă va asculta? Nu-i problemă, ştie că sunt om de bună credinţă, în ceea ce mă priveşte, aşa că sper să-şi apere prudent pielea. Cât despre Boc, vorba lui Napoleon: „dacă ai murit, eşti mort, şi gata !”
Apoi, plictisit de emisiuni propagandistice, amintindu-mi de furibunda propagandă roşie, împotriva celor care nu-i conveneau şi, spre a scăpa de sevrajul tvmaniei, m-am aşezat în faţa televizorului, cu gândul să moţăi puţin, ignorându-l.
Nu m-am putut stăpâni totuşi, să nu-i ascult pe Sabina şi Nils de la A3, ca şi pe invitata lor, Oana Stănciulescu. Sabina, ca o puştoaică decentă, nu reuşeşte să-şi ascundă emoţia, când îi vorbeşte lui Nils, şi pare a-l învălui într-o privire caldă, afectuoasă chiar.
Îmi place şăgălnicia acestei simpatice. Astfel, încearcă, inspirat şi reuşit, să transfere ostilităţii trei-anteniste, ceva specific, acceptabil uman. În compania lor (de fapt, nu sunt sigur,că nu păţesc şi eu ca Simona), Oana Stănciulescu este o prezenţă năstruşnică, ale cărei remarci, pertinente şi nemiloase, îmi par verdicte lacome de răpitoare, asupra victimei, sortite deja pieirii.
Privirea ei lucioasă, asemenea unui ochi inundat în lacrima de milă, vărsată pentru victima pe calea pierzaniei, mă hipnotizează. Cu prezenţă sibilină, o privesc fascinat, fără a realiza pericolul virtual. Ce bine, că sunt căsătorit ! Şi totuşi …câtă prestanţă jurnalistică !
Acum, în clipa de aiureli, în care mă aflu, îmi amintesc de analistul Bogdan Chireac.
Cu o apariţie opusă celei a Oanei, dar de o spontaneitate comparabilă acesteia, mă şochează la fel. Nu mai departe, la emisiunea Sandrei Stoicescu, aparent pierdut în admirarea amfitrioanei, trânteşte o replică năucitoare:
”Păi atunci, şi Germania, să ne plătească despăgubiri, pentru Basarabia, că în Pactul Ribentrop- Molotov, primul , era neamţ, tot aşa cum al doilea, era rus”.
Justiţiarul care enunţase această mostră de umanism ţărănist creştin –democrat, (autor ex-ţărănistul Sorin Ilieşiu) consecutiv mojiciei, cum că :”Preşedintele Băsescu este un monument de incultură”, a rămas ca la dentist, pe când potcovarii se ocupau şi cu scoaterea măselelor. Nu ştiu dacă mi s-a părut, dar am văzut, prelingându-i-se de pe buza inferioară, nişte dungi de salivă verzui-vineţie …
Precizez, că desfid, prin educaţie, orice act de lezmaiestate.
Madi şi Onu



Bună seara !
Citisem cele scrise imediat ce-am primit e-mail-ul. Acum ceva timp dar n-am comentat pentru că nu vreau să te necăjesc cu părerile mele sincere.
Nu-ți împărtășesc opiniile, doar când o aud pe Oana Stănciulescu , nu-i nevoie să fiu atentă la ce spune, și mă apucă durerea de cap. Are un glas ascuțit, mă întreb cum poate arăta bărbatul îndrăgostit de ea. E drept că și eu am un glas de copil și poate de aceea.
Îți respect punctele de vedere, fiecare avem dreptul la propria opinie.
Pentru că în această țară fiecare dintre noi ne exprimăm liber și nestingheriți pot să afirm liniștită că nu trăiesc într-o dictatură. Cei care au un interes material pot să afirme contrariu.
Domnul Sorin Ilieșiu n-a primit dregătoria ce-o visa de unde nemulțumireata subită.
Am trimis comentariu fără să-l pot reciti pentru că, fiind atât de lung , se tot mișca fereastra.
” nemulțumirea sa ” este corect.
Cu mii de mulțumiri pentru înțelegere,
Carmen
Carmen,
Dincolo de frustrari, cand educatia este temeinica, mârlănia nu-şi are locul, mai ales cand te pretinzi adept al GDS.
Îţi dai seama, ce cloacă de egotism visceral, poate sălăşlui acolo? Nu mă mir că PNŢCD e ca şi dispărut, cu asemenea specimene. Bunul simţ uman prevalează indiscutabil.
Mă bucură efectul pamfletului meu.
Toate bune!
Madi şi Onu
Carmen, Acum observ. Despre ce e-mail de la mine vorbeşti? N-am transmis ceva asemănător! Să nu fie o glumă deplasată. Vrei să-mi dai un reply sau forward, să vă despre ce este vorba? Cu bine! Madi şi Onu
Păi sunt abonată la postările blogului și ori de câte ori apare un articol nou îl citesc.
Iertare, Carmen, am fost gură-cască!
Madi şi Onu
De cand locuiesc in Irlanda, e ca si cum ma aflu la mii de ani lumina de ceea ce se intampla in Romania. Nu ca m-as fi rupt, dar sunt satula de politica de sant, de tiganie, marlanie, minciuna pe fatza, smecherie si tzoparlanie de cea mai joasa speta… Stiu romani care, la Dublin, s-au calcat in picioare, la alegerile electorale trecute, au stat ceasuri in sir in fata Ambasadei, ca sa voteze. Ca sa voteze- ce? De altfel, la Dublin cred ca s-au numarat mai multe voturi, decat votanti au fost! Cum spuneam, sunt la mii de ani lumina de toate acestea- si ma simt bine!
Sper ca Romania sa-si gaseasca, o data si o data, drumul.
Doamne,
Te imploooor, ajută Speranţa Gabrielei Cimpoca, şi a noastră, a tuturor, pentru România!
Madi şi Onu
Pingback: când norii se plimbă dintr-o parte în alta | absolut obişnuit
Io am aşa o piele-respingere vizavi de Bogdănel!
ela,
De minte sau de chip?
Madi si Onu
De caracter!
ela,
Azi, pare-se,adevar, grait-ai!
Madi si Onu