ZÂMBETE ÎN RAI…

Așa îmi imaginez  apariția lui ION GHIURI  PASCU, la Poarta Raiului.

Pentru că Raiul este plin cu Oameni minunați și cu Îngeri.

Și, deși totul, s-a petrecut după Legile Divine, nescrise de Parlamentari,  la început, mă bântuia gândul că în cazul medicului de pe ambulanță, care nu i-a făcut o EKG pacientului,  poate fi pentru A3, un motiv  de largă audiență. Nu puteam  să nu mă las influiențat de privirea  inchizitorială a realizatorului emisiunii Sinteza Zilei, care la final, spre domolirea spiritelor credule ca al meu, a plecat cu coada între picioare . Cu  întrebări tâmpe, de nedumerit mintal, Mihai Gâdea, insista fără o minimă jenă, să își insulte interlocutoarea invitată, dacă nu crede că ar fi o  o problemă de mal praxis medical, ceva incriminator pentru actul medical românesc.

Scrutătura lui otrăvită, m-a făcut o clipă să  suspectez, și eu, ca profan,  un caz ascuns,  de mal praxis.

M-a salvat din eroare, întrebarea subtilă, a invitatului  Ciuvică , dacă în spital, nu se moare, cu toate investigațiile făcute, inclusiv  EKG și altele necesare.

Stupoare. Se poate muri, și au  existat cazuri.

Mi-a fost un pic milă pentru Mishu Gâdea, sigur că va revoluția istoria Ratingului, pe suspectarea efectului  unei  legi inexorabile, căreia, de ce  nu , și inima lui îi va fi supusă, în goana nesătulă după audiență.

Am retrăit totuși o pildă, de care aproape uitasem.

Că  lăcomia, constipă, iar Constipația autointoxică.  De aceea, cu toată deferența pentru actul medical, aș sugera medicului de familie, să îi recomande Inchizitorului medicului de pe Ambulață,   spălături colonice săptămânale.

Adică, un fe de clisme.

Spală  și dezintoxică, fiind mai puțin riscante ca un sedocalm  intramuscular.   Ba ne va proteja și pe  noi, nesătuiii de informații marca GLINA, de eventuale Pandemii.

Onu   

Lasă un comentariu

Filed under Pagini de jurnal. Pamflet

Plictis autumnal…

Este rece, deși senin. Toamna, în drepturile ei, nu ezită să ne îmbrățișeze într-o vestă răcoroasă și parcă ușor umedă.

De felul meu, sunt friguros. Simt mereu nevoia unei îmbrățișări calde, și aromitoare de tandrețe. Cred că este congenitală, și nu mă jenez de ea.

Poate și acesta este motivul pentru care percep destul de acut, ivirea toamnei. Voi încerca însă, să rezist, până Regulamentul Primăriei, îi va permite Primăriței, să dea căldura. Vă imaginați în ce fel proletaro-liberal despre irosirea banului public ar  perora, cu mutrișoara lui de șoricel simpatic, domnul Doctor liberal Cristian Bușoi?

-Gabi, dragă, nu risca să ne dai căldură pesteRegulamentul Primăriei.  Poți fi în mare pericol. Privește numai , în treacăt, mutrișoara de șoricel atent a lui Cristian, cum amușinează din mustăcioarele permanent curioase,subțirimea gleznei tale de Primăriță concurentă.

Oicum, poate ar fi mai mai bine, pentru tine, antenistă  în toată FIREA, să ne ajuți să înapoiem demn,rușilor, cei 100 de euro, donați în derâdere de Ambasada Rusă pentru recuperarea operei brâncușiene, Cumințenia Pământului.

Cam dură ironia Moscovei, dar dacă Guvernul român i-a facilitat-o, trebuie să acceptăm palma , fie și pentru demnitatea patriotisului tehnocrat al Guvernului  Domnului  Iohannis.

– Dar, uite ce înseamnă fiorii toamnei!

Oare cum o fi în sinceritate Domnul Președinte, faț ă  de omologul său, (cam subțire nu),  Domnul Putin?

Se sfătuiește oare, cu Doamna Merkel?

În timp ce eu , tremur tomnatic, unul de la Kiiss fm, îi ironizează, plin de importanța umorului său banal,  pe Angelina și Brad. Poate și el tremură a toamnă?  Nu-l închid, pentru a-mi acoperi pusietatea.

Iată, că…. : mai rău fără rău!

Onu

Lasă un comentariu

Filed under Pagini de jurnal., Proză scurtă

Avem nevoie de modele? / Eu, Deea, în pragul majoratului / 2

Un final de fragment, extraordinar: Aceasta este Anna. Şi ea este a mea, este a noastră… (…). Mulțumesc mult, Corina! Rar mi-a fost dat să citesc o introspecție psihologică, atît de amplă. Aș spune, exhaustivă!
Onu

Casa care adăposteşte gânduri • Editura Excelsior Art

cred2d3

(…)

Asta este Anna: hipnotizată de puterea libertăţii.
De o mie de ori mi-am pus întrebarea: oare cum e lumea proiectată în imaginaţia ei?
Cred că nu vreau să ştiu.
Ceva totuşi, pentru a respecta adevărul, recunosc: Anna are destul rafinament şi curaj pentru a fi specială, pentru a nu se lăsa încadrată în vreun tipar…
Iată, am ajuns, din păcate, exact în punctul de unde am plecat: acuz, judec.
Perfect.
Să încep cu începutul: ce a făcut Anna atât de diferit, de neconvenţional, încât a devenit o problemă?
S-a eliberat de sub teroarea familiei.
Nici nu se putea altfel!
Prin structură, e noncomformistă şi independentă…
Şi ce? Nu sunt şi alţii înscrişi în această categorie şi rămân, cât de cât, sociabili şi normali?
Sunt! Numai că ea are un mod parşiv, – ea îi spune original – de interpretare a noţiunii de independenţă: se strecoară cu mişcări derutante printre…

View original post 1,075 more words

Un comentariu

Filed under Diverse ...

SURPRIZE…

Nu de puține  ori, am auzit că veniturile unor colaboratori ai A3, ar fi considerabile.

Nu-i invidiez,ba dimpotrivă, îi admir.

Cred că eforturile lor, fie și pentru rating, merită răsplata CUVENITĂ.

Pentru  că,  să recunoaștem, ei, ca și PRO  TV ,  fac o demonstrație vie a inițiativei private liberale. Așa  cum ar fi trebuit în realitate aplicată ideologia  politică liberală , încât să devină benefică ROMÂNIEI.

Concret, pilda a dat-o un domn, Pleșoianu, care în momentul nenorocirii care a lovit două surori, s-a oferit să cumpere uneia din ele, cărțile necesare pentru școală. Urmându-i  pilda, Adrian Ursu de la A3, s-a decis să îi plătească acesteia, și taxele școlare.

Pe când oare, un gest altruist colectiv , din partea A3, să ajute de facto, fără  vorbărie inutilă, Guvernul steril, oricare ar fi el, în aplicarea unei politici salariale, încât să vorbim  de ROMÂNIA NOASTRĂ BOGATĂ?

 Sau, dacă ar ajuta la inițierea unui  veritabil Partid Neo Liberal?

Nu peticul decolorat galben-portocaliu, capabil  numai  de o opoziție hărțuitoare, care dezonorează esența liberalismului.

Onu

2 comentarii

Filed under Politică

Cu orice preț…

Cu față prelungă, de nazist notoriu, promotorul emisiunii Subiectiv, de la A3, ține neapărat să aibă dreptate.

Pentru asta, nu ezită să-și întrerupă mitocănește interlocutorii, dacă simte că aceștia sunt departe de ipoteza lui.

Cunosc genul acesta de activist comunist credincios stăpânului., mulabil după mimica presupusă a acestuia sau a interlocutorului  inadaptabil inepției ascultate.

Așa se face, că aseară,politrucul de la Subiectiv, a cam luat plasă, în stupididatea cum că Oprea, ar fi fost placa turnantă a tuturor regimurilor politice.  Complet eronat, pentru că ipocrizia incumbă o doză de inteligență aplicată . Ceea ce nu mi s-a părut a vedea la demisionarul Oprea.

Interesant însă, că un individ obișnuit cu slugărnicia, nu are simțul măsurii propriei inepții.

Este tipic tupeului activistului comunist, neobișnuit să nu aibă dreptate. De unde concluzia, că răul se învață mult mai ușor de către copii sărăcuți mintal, ahtiați de ce nu le poate fi pe măsură. Și atunci, își imită modelele, printr-o insistență care frizează penibilul.

Am renunțat desigur, este drept, cam târziu, la nevoia mea cronică de informare audiovizuală.

Onu

Lasă un comentariu

Filed under Diverse ..., Râsu- plânsu

MĂRTURIA UNUI TATĂ…

Aseară, am ascultat cea mai sinceră și tristă mărturie.

Tatăl lui Bogdan Gingină, cu voce joasă, înecată de lacrimile durerii, a spus :

– Bogdan, tânăr și neexperimentat, n-a avut curajul să refuze ordinul.

I-am înțeles puritatea sufletească a fiului, și durerea neconsolată a părintelui.

Ascultându-l, ochii mi s-au descărcat brusc, de un șuvoi de lacrimi.

Pentru Bogdan, pentru tatăl său sincer, pentru durerea nemărginită a soției sale, pentru cruzimea sorții lor, a tuturor.

Fie și pentru redarea acestor momente sincere, realizatorii secvenței au avut respectul meu .

Onu

Lasă un comentariu

Filed under Credinţă

INTERESUL NAȚIONAL…

Interesul meu e simplu

Tac, să nu greșesc

Nu-i mai bine ca în Țara-mi

Să plutim în armonie?

Zică orice-or spune unii,

Că mă ghidez după rating.

N-a devenit el Pandemie?

Nu cerșesc,

Îmi iau doar dreptul,

De concediu,

Și de vizite-n Străinăție,

Totul.., pentru România Mea..

Nu tu mi-ai încredințat-o,

Să prosper cât pot în EA?

Un gust amar, îmi stă pe limbă,

Că pe rimă, n-am picat.

Dar, recitind mi-am și dat seama,

Că SENATU-I VINOVAT:

A GREȘIT-O  RĂU…, CÂND  N-A VOTAT.

INTERESUL NAȚIONAL…, SĂ FIE JUDECAT

Onu

2 comentarii

Filed under PAMFLET