Arhiva zilnică: 22 iulie 2009

Glasul care tace

Motto: ” Dumnezeu aude şi glasul celui ce tace ” (Sfântul Fotie cel Mare)
 
Glasul care tace

 

Când o întreagă lume, îţi vrea doar rău, şi sfadă
Şi te învinuieşte, cumplit, fără dovadă
Ocările când plouă, să ai în suflet pace
Căci Dumnezeu aude şi glasul care tace

Când nu e zi în care mai multul să nu-ţi ceară,
Şi tu de-abia răsufli sub idolii -povară,
Comenzile când latră, să ai în suflet pace
Căci Dumnezeu aude şi glasul care tace

Când mersul lumii – negrul, din alb curat, îl face
Strivind copilăria, iubirea – din găoace
Nebunii de-nchid lumea – să ai în suflet pace
Căci Dumnezeu aude şi glasul care tace

Când toate câte-s scrise, se vor vădi în toate,
Şi golul va conduce întreaga plinătate,
Păcatul când e preot – să ai în suflet pace
Căci Dumnezeu aude şi glasul care tace

Şi răului ce creşte, dă-i fragi de bunătate,
Atât cât nu te-ncape, atât cât se mai poate
Când dragostea îi dărui – să ai în suflet pace
Căci Dumnezeu aude şi glasul care tace …

Jianu Liviu – Florian

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Credinţă, Jianu Liviu-Florian

Vă rog …

Motto: ”dormi, omule!”

Vă rog, cu toată stima, să mă lăsaţi să dorm:

În somn nu-ţi este foame, nici frig, şi ai şi vise,

Treziţi-vă cu toţii – lăsaţi-mă în somn,

Să-mi intre veşnicia prin pleoapele deschise –

Măcar în somn să-mi fie şi Lumea, după vis,

Fără stomac şi gură, şi dinţi, şi fără luptă,

Să-mi fie măcar somnul un fel de paradis

În care moartea n-are nici apogeu, nici burtă –

Vă rog, cu toată stima, lăsaţi-mă să trag

Un ultim somn în care să fiu stăpân pe viaţă,

Nu vă grăbiţi trezirea în fapt de dimineaţă,

Apocalipsa numai v-aşteapta-n zori, cu drag,

Nevăzători la faţă, dormiţi, dormiţi în pace…

Scrie un comentariu

Din categoria Jianu Liviu-Florian

M-ai învăţat …

Cum să găsesc echilibru după nefericire …

Spider

 Că scrisul, ca şi vorbitul, poate linişti durerile sufleteşti.

Să mă uit dincolo de salvări …la pomii din curtea spitalului.

Să nu ascult ELP …pentru că nu am vârsta.

Să citesc şi să învăţ …ca să pot ajuta pe alţii ce nu ştiu.

Că până şi un zâmbet strâmb …poate ucide…

Că păpădie este totul … şi când o să-mi vină timpul …să mă destram la fel de frumos.

Că nu trebuie să-mi pun rimel.

Că nu trebuie să-mi impun a mă uita anume la cineva.

Că nu trebuie să pun ochiade în pahar de ochi.

Să nu gândesc în termen de zodii.

Că în ”Virtualia” unii au abiliatatea să se prezinte aşa cum nu-s … în ”Realia” este mult mai greu ”să joci” ceea ce nu eşti…

Că ajungem la un prag în viaţă de la care înţelegem bine că nu este altceva mai de preţ decât Sănătatea.

Că dacă locul fericirii este înca vacant, nu am nici un drept să nu ”ţin un ochi“ în observaţie pe acel scaun.

Să nu-l las singur pe Andrei, să fie mami lângă el tot timpul , dar nu cu băţul în mână, ci cu vorba bună şi uneori cu o renunţare şi o lacrimă, că deh, se mai întâmplă şi aşa …

Pentru toate acestea, Cafanu … îţi mulţumesc !

Scrie un comentariu

Din categoria Cafanu