Arhive lunare: septembrie 2009

Confucius

” Spune-mi şi voi uita, arată-mi şi poate îmi voi aduce aminte, implică-mă şi voi înţelege ! ”

” Scăpaţi-vă de înţelepţi, alungaţi profesorii: atunci poporul va fi de o sută de ori mai câştigat. ”

” Arta de a conduce constă din alegerea corectă a funcţionarilor. Trebuie ridicaţi oamenii corecţi pentru ca ei să poată pune presiuni asupra celor incorecţi, căci astfel cei incorecţi (strâmbi) pot fi îndreptaţi. ”

” Conştiinţa – lumina inteligenţei pentru a distinge binele de rău. ”

” Să înveţi fără să gândeşti este fără sens, să gândeşti fără să înveţi este periculos. ”

” Vrei să trăieşti cum se cuvine ? Învaţă mai întâi să mori ! ”

” Când vezi un om bun, încearcă să-l imiţi, când vezi un om rău, analizează-te ! ”

” Ia seama dacă ceea ce făgăduieşti este drept şi cu putinţă, căci făgăduiala este datorie curată ! ”

” Omul superior acţionează înainte de a vorbi, iar apoi vorbeşte în conformitate cu acţiunile sale. ”

” Unde se găseşte un om care să fie pentru sine însuşi un cenzor sever, un martor, un acuzator, un judecător, care să-şi recunoască vina, să se cheme el însuşi în faţa tribunalului conştiinţei sale, să se recunoască vinovat şi să se pedepsească ?

Sursa: Citatepedia

Reclame

5 comentarii

Din categoria Credinţă, Cărţi, Film, Istoria

Panasonic Toughbook CF-19

Laptopul Panasonic Toughbook CF-30 a trecut printr-un adevărat test de foc în compania echipei de la prestigioasa revistă Forbes. Potrivit ultimului review publicat pe Forbes.com, Panasonic Toughbook CF-30 a supravieţuit unui tigru alb şi chiar unui elefant asiatic. Animalele au fost lăsate să roadă laptop-ul, să calce pe el şi chiar să stea pe carcasa lui ranforsată. În final, în Panasonic Toughbook CF-30 s-a tras cu gloanţe.

Panasonic Toughbook CF-30

Panasonic Toughbook CF-30 a fost dus la poligonul de tir Jackson Arms din sudul oraşului San Francisco unde s-a tras asupra lui cu un pistol Ruger Mark III 22 mm de la o distanţă de aproape 14m. Anterior, Dell :)  refuzase să dea către testare echipei de la Forbes un laptop asupra căruia să se tragă, motivând că ”  în această perioadă a anului nu au pe stoc „  laptop-uri pentru testare. Şi pentru a fi siguri că l-au înfrânt, echipa de testeri a mai tras în el cu un revolver Magmum de 44 mm şi cu o armă cu alice folosită de către poliţiştii americani …

“Am scăpat Panasonic CF-30 Toughbook, l-am lovit, am stat pe el şi am încercat să îl înfrângem trecând cu un automobil Volkswagen Jetta TDI peste el (de data asta a lăsat o urmă; pe asfalt). Am turnat Diet Coke pe tastatură, apoi am folosit clapa laptopului pentru a strivi cutia metalică în care a fost băutura” , se arată în articolul publicat de Forbes.

Sursa: IT & C Press Room

11 comentarii

Din categoria Tehnologie

Luca şi Taz

Luca si Taz sunt doi câini din rasa Border Collie ce susţin training-ul pentru a deveni câini de aeroport, urmând astfel 4 cicluri de dresaj. Scopul celor doi nu este acela de a omorî păsările ci doar de a le speria, alergând după ele doar la comandă. Câinii sunt deja dotaţi cu legitimaţii, cu poze la gât, dar poartă şi coliere cu semnale electice slabe pentru a putea fi chemaţi de intructori la de la distanţă mare.

SERVICIUL DE INDEPARTARE A PASARILOR - DEMONSTRATIE - AEROPORT

Cei şase câini vor lucra în ture de opt ore pe zi, împreună cu instructorii. Licitaţia pentru construirea unui adăpost potrivit, în valoare de 25.000 de euro, este deschisă. “Când trece maşina care emite semnale acustice care sperie ciorile, ele se ridică şi aşteaptă să treacă, ca să se aşeze înapoi” , a spus purtătorul de cuvânt al Aeroportului Henry Coandă Otopeni, Valentin Iordache. El a mai adăugat că lunar există cazuri de păsări lovite de avion sau chiar omorâte, iar statisticile arată că în fiecare an există cel puţin un caz de motor de avion stricat din acest motiv, iar despăgubirea companiei aviatice este foarte costisitoare. Border Collie sunt originali din Anglia şi Scoţia şi fac parte din grupul câinilor pastorali fiind folosiţi în principal la ferme pentru păzitul oilor.

Sursa: Gândul

Scrie un comentariu

Din categoria Personale

I C E – IN CASE OF EMERGENCY

 Salvatorii, pompierii, politiştii care au ajuns la  locul unor accidente au constatat ca victimele, decedate sau rănite, au la ele telefoane mobile. Cu toate acestea, cei care au ajuns să îi salveze, nu ştiu pe cine să anunţe din lunga lista de nume şi numere a telefonului. Din această cauză, ei au făcut o recomandare … 
Toată lumea ar  trebui să înregistreze în telefonul său mobil numele şi numarul persoanei(persoanelor), care trebuie anunţată (anunţate) în caz de nevoie. Pentru aceasta s-a înfiinţat pseudonimul internaţional ICE (In Case of Emergency).

Sub acest nume am putea să înscriem numele şi  numărul de telefon al persoanelor pe care ar putea să îi  înştiinţeze în astfel de cazuri cei de pe salvare, pompierii, respectiv poliţia. În cazul în care am dori să dăm mai multe persoane, aceştia ar putea să apară sub pseudonimele ICE1, ICE2, ICE3 …etc. 

Această soluţie este simplă, nu costă nimic şi poate să fie foarte eficientă !!!

Sursa: Wikipedia

6 comentarii

Din categoria Sănătate, Tehnologie, UPU

Mergeţi la teatru !

 

Zile şi nopţi de teatru european la BrăilaO nouă premieră pusă în scenă de Radu Afrim va fi oferită publicului chiar în Festivalul „Zile şi nopţi de teatru european la Brăila” , pe 29 septembrie, la ora 18.00, „Sufletul. Puncte de veghere”de Dimitre Dinev, traducere Dan Stoica. Un autor bulgar, dar care s-a stabilit din 1990 în Viena, Austria. A studiat filozofia şi filologia, iar din 1991 scrie nuvele, eseuri şi piese de teatru. În 2008 a scris comedia „O chestiune delicată, sufletul”, care s-a montat la Teatrul Popular din Viena, unde a avut succes. În România această comedie se montează în premieră pe ţară. Coregrafia spectacolului îi aparţine Andreei Gavriliu. Vor juca: Liliana Ghiţă, Alin Florea, Liviu Pintileasa, Emilian Oprea, Mihaela Trofimov, Dan Moldoveanu, Monica Zugravu Ivaşcu, Claudiu Urse, Adrian Ştefan, George Crintă şi Ionel Spălatu. Deşi programul regizorului este încărcat, Radu Afrim a găsit, totuşi, timp să ofere un interviu ziarului nostru între două repetiţii.

Sursa: Obiectiv Vocea  Brăilei  

2 comentarii

Din categoria Teatru

No need to say goodbye …

It started out as a feeling
Which then grew into a hope
Which then turned into a quiet thought
Which then turned into a quiet word

And then that word grew louder and louder
‘Til it was a battle cry
I’ll come back
When you call me
No need to say goodbye

Just because everything’s changing
Doesn’t mean it’s never been this way before
All you can do is try to know who your friends are
As you head off to the war

Pick a star on the dark horizon
And follow the light
You’ll come back when it’s over
No need to say goodbye

You’ll come back when it’s over
No need to say goodbye

Now we’re back to the beginning
It’s just a feeling and no one knows yet
But just because they can’t feel it too
Doesn’t mean that you have to forget

Let your memories grow stronger and stronger
‘Til they’re before your eyes
You’ll come back
When they call you
No need to say goodbye

You’ll come back
When they call you
No need to say goodbye

Scrie un comentariu

Din categoria Cafanu

Sfânta comunicare

Sfanta comunicare 

Biserica „Sfântul Nicolae”. Lângă biserică, o bancă. Pe bancă, doi bătrâni. E ora 17.10. Pe o bancă de vizavi, stau eu şi mă uit la turla bisericii.
– Ce căldură, dom’le, spune un bătrân. E numai şi numai de la chimicale. Bagă chimicale în pământ, ele se evaporă şi cad odată cu ploaia direct pe noi.
– Depinde, sunt cazuri când nu se evaporă, spune celălalt. Nu poţi să ştii niciodată. Şi mai e şi fumul de la maşini. Toţi au maşini. Nu mai e unul fără maşină.
– Să ştii c-aşa-i, nu se evaporă tot. Fumul e, fumul de la maşini. Dar să ştii că nu toţi au maşini. Numai ăia care fură…
– Da, da, da… care fură. Vezi, de aia comuniştii voiau ca un fel de ordine. Făceau într-un fel, adică: stai, măi, uşor, la rând, nu toţi odată, buluc. Păi dacă dăm toţi buluc, ce facem?
– Aşa-i, dar şi ăştia de acum au oameni deştepţi. S-au dus încolo, încoace, prin străinătate, s-au sucit, s-au învârtit…
– Da, asta-i clară, şi ăştia au oameni deştepţi, ce mai, şi comuniştii erau cam javre, nu?
– Păi, vezi, că nu prea poţi să ştii… Era câte unul mai al dracu’, cum era Trifan, îl mai ţii minte? Ăla de la planificare…
– Aoileu, da, ce jigodie, fura ciment cu frate-su, care era maistru. Şi mai avea un cumnat, şef de şantier…
– Erau alte salarii, ce mai. Dădeau ei salariile ? Le dădeau.
– Le dădeau, dom’le, ştatul era ştat. Asta a vrut Iliescu să facă… ştatul e ştat, nu se discută. A încercat el ca un fel de siguranţă, aşa, nu ca-n junglă, ca-n pădure.
– Da, era deştept, a văzut el că străinii se bagă peste noi şi a pus piciorul în prag, adică, bă, toate ca toate, dar de ştat nu vă atingeţi, e pâinea omului… Da’ şi el e cam javră, nu crezi?
– Asta-i bună, normal că este… El, cum să-ţi spun?! El îi ştia pe toţi, dinainte, ce mai…
– De aia cred că se băga mereu ăla, cum îi spune, cu cioc?
– Constantinescu …
– Aşa, Constantinescu… Îl tot înfunda cu una, cu alta, cică era profesor pe la facultate, treburi din astea. Dar era deştept, foc.
– Javră şi ăsta…
– A, bine, javră…
– Băga fel de fel de chichiţuri, că să vezi, că să nu vezi, că să crezi, că să nu crezi…
– Hm, nu vezi că acum cică Eminescu a fost aşa şi pe dincolo, că nu-i adevărat că făcea el şi dregea.
– Da, dom’le, aşa-i, cum ar veni gata cu bătrânii, nu se mai pune, noi suntem acum.
– Şi mulţi securişti, măi, prea mulţi, şi băieţi tineri nu alta…
– Păi, graniţele? Cine apară graniţa?
– A, da, normal, trebuie apărată. Acuma, ştii, şi băieţii ăştia îşi fac meseria, ăsta-i serviciul lor şi nu-i uşor, să ştii…
– Nu-i uşor, nu-i uşor, aici trebuie să ai pregătire, nu joacă. Astea-s treburi secrete.
– Da’ nici Eminescu nu era uşă de biserică, hai s-o zicem. Tu n-ai văzut cum făceau ăştia? Una-două, gata poezia, şi încasau teancu’…
– Toată nenorocirea eu cred că vine de la ăştia cu tarabe, cu chioşcuri, cu buticuri fel de fel… Fă, frate, un magazin mare, ca lumea, pentru toată lumea, şi gata, cu toate legile, nu aşa, care mai de care se dă mangroman. Un singur magazin, atât, şi să vezi cum nu se mai ceartă lumea.
– Cică unu’, Stanciu, are toată Brăila, auzi!
– Cum adică are toată Brăila? A cumpărat-o?
– Cică da, aşa zice lumea. Da’ poate-i capabil, nu? Băiat tânăr, nu?
– Ei, sunt, sunt mulţi băieţi tineri şi capabili. Nu-i vezi prin ziare!? Că premii, nu ştiu ce… Să facă! Şi noi am făcut la timpul nostru.
– Mulţi dintre ei sunt javre, să ştii.
– A, da, toţi, şi toată treaba pleacă de la televizor. Gata, măi, cu televizorul, întruna vă certaţi? Ne vede şi pe noi lumea. Şi ce zice?
– Şi ăştia-ş javre, care se uită… Nu vezi că toţi merg cu fotbalul, pe la stadion, fac ei aşa ca o discuţie, da’ lumea se uită, ce să facă?
– Da, se uită lumea, ce să facă? Poţi să stai în cur degeaba?
– Nu poţi, clar… Eu plec. Mă duc să mănânc.
– Păi şi eu plec.
– Vii mâine?
– Vin. De să nu vin?
– Pe jos?
– Pe jos. Stau în blocurile astea de aici.
– Bune blocuri. Durabile. De dinainte de Revoluţie.
– Bune, se făcea treabă, nu ca acum.
– Da’ se şi fura.
– Aoileu, da’ ce se fura, se fura ciment şi fier-beton cu camionul. Dacă dă un cutremur mai mare… toate blocurile astea la pământ.
– Praf se fac, dom’le… hai că mă duc!
– Mâine atunci.
– Mâine, mâine. Poimâine iau pensia.

– Pensia, da.

Articol semnat de Cristian Robu Corcan

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie ...