Mile Cărpenişan

Ok …şi am adormit. Eram îmbrăcat şi încălţat în aceiaşi bocanci cu care am străbătut atâta amar de lume. Mă dor picioarele şi îmi ard …dar cad într-un vis adânc. Mă dor degetele şi în vis …şi sunt deja zeci şi zeci de ore de nesomn în care ar trebui să învăţ să le ignor. Nu pot ! Sunt picioarele mele coapte de atâta drum şi sunt toate cele ale mele de care nu pot să mă dezic. La fel sunt şi visele ….

Pentru o clipă să încetăm să mai fim plini de ură şi egoism şi să fim măcar pentru o secundă plini de generozitate şi bunătate universală …

Mile Cărpenişan

Publicitate