Arhiva zilnică: 4 mai 2010

Veselia şi randamentul muncii, la români …

 Am văzut odată la lucru, două echipe de muncitori: una de saşi, alta de românaşi (îi dezmierd, conform “Rooomânaaşuuuluui, îi plaaace……”). Ce diferenţă între ei; saşii munceau tăcuţi şi preocupaţi; morocănoşi parcă !

Românaşii, ce bucurie de viaţă; munceau raţional, cu pauze lungi şi numeroase, intens trăite spiritual, de nu le mai venea să reia lucrul; ce mai glume, ce bârfe, ce tachinării reciproce,  şi ce mai şarje amicale asupra ursuzeniei saşilor. Distracţie ca la ei, la nimenea! În sfârşit, ziua răsplăţii; saşii încasează cel puţin dublu şi pleacă demni, spre casă, într-un dispreţ suveran, faţă de veselia românească. Precizez că era un şantier cu specific de terasamente.

Un caz similar, la fabrica de rulmenţi, din Alexandria; tot în România. Evident, alt specific, mai exigent, nu doar să-ţi bagi piciorul în cazma, fără să gândesti. Echipa străină era compusă din japonezi; atmosfera de lucru, ca mai sus; dar finalul a fost diferit; românaşii n-au mai văzut încasările japonezilor; fuseseră daţi afară pentru activitate nerentabilă. Au făcut probabil mult haz de necaz; c-aşa-i românul fire veselă; şi admirator neînţeles al prosperităţii altor naţii, care-s nişte încuiate într-ale distracţiei. Cele două episoade, mi le-am amintit, citind postările penibile dintr-un blog local, intens vizitat. În Ajun de An Nou, 2009.

39 comentarii

Din categoria De pe bloguri ...