Aş vrea să fiu mereu copil
Să mă-nvârtesc fără sfială,
Să văd bujorii în April
Trezindu-se din amorţeală.
S-alerg desculţă pe afară
În iarba umedă covor,
Să văd bondarul gras cum zboară
Legat de coada unui nor.
Să simt
.
.
.
parfumul florilor de tei
Şi mâna mamei peste frunte,
Sărutul cald, iubirea ei,
Destinul încercând să-nfrunte.
Să fac din preşuri colorate
Căsuţă fratelui cel mic,
Să râd cât pot, pe săturate
Şi să nu-mi pese de nimic.
Să sar cât vreau peste băltoace
Şi zmeul să îl trag de sfori,
Pisica s-o aud cum toarce
Cunună să îmi fac din flori.
Şi să mă joc de-a mama şi de-a tata
Sub geamul casei părinteşti
Şi să nu simt o clipă gata
Închisă cartea cu poveşti.
Să sar şotronul pe trotuar
Şi să mă cred o zână,
Să văd furnici în furnicar
Şi să le iau în mână.
Să prind fluturii de-aripă
Şi să-i agăt în insectar
Şi doar atât, pentru o clipă,
Să mă visez copilă iar.
Să plec vacanţele la ţară
Şi să mă sui de vreau, în dud
Şi-n gârla caldă, peste vară,
Cu ochii-nchişi, să mă cufund.
Să văd bunica împletind
Pentru nepoate şaluri,
S-aud copiii chiuind
Cu piatra-n apă să fac valuri.
Să stau pe prispă cu bunicu’
Şi cu mustaţa să m-alinte
Şi-n mâini să-l văd ţinâd ibricu
Să-mi toarne laptele fierbinte.
Să zburd prin ploaie şi prin vânt
Cu ochii sus la stele
Şi să miroasă pe pământ
A flori de micşunele
Să suflu florile de păpădie
Şi să pocnesc în mâini zorele
Şi struguri copţi şi mari din vie
Să-i strâng în coşuri de nuiele.
Să plâng o biată vrăbiuţă
Căzută prizonieră-n casă,
Să-nham dulăi la săniuţă
Şi să nu simt iarna geroasă.
Să nu mă fac vreodată mare
Şi să mă văd fetiţă în oglindă,
Să simt copilăria ca o floare
Şi împăcarea-ncet să mă cuprindă.
Copilărie – Lidia Batali
Dorul de copilărie ne urmăreşte permanent, întreaga viaţă…
Copilăria, acest basm fără sfârşit …
Emotianat!
M-am recunoscut in aproape toate strofele.
Multumesc!
@Teodora: Spor la scris şi multăăăăă Sănătate îţi doresc !
Pingback: Zi însemnată « Ioan Usca
Frumoase versuri …
Cand suntem copii, ne dorim sa crestem mari si cand suntem mari , ne batem ….cu viceversa….
Copii suntem cu totii …in sufletele noastre.
LA MULTI ANI Magdel !
LA MULŢI ANI, MIKA !
Abstract, fabulos, magic, basm …
Aici îţi poţi imagina ce vrei şi totul poate fi pe placul tău !
Copilăria este afundată în optimism, încredere, ambiţie şi bucurie. Aceste etape din copilărie sunt de neuitat chiar dacă timpul trece repede, şi odată cu el şi anii vieţii… şi te trezeşti adult …
Pingback: Mimosa pudica… « Dispecer Blogosferă
Madi,
Citind si scotocind prin blog,
Cred că în suflet, te-am pătruns
Şi, află…, că nu eşti departe
De tâlcul versului ascuns!
Şi nu cred, că mi se pare…, să văd,
În nor din colbul dobrogean,
Cum chipul tău, ghiduş, transpare
Veridic Imn Copilăriei, alean.
Onu
Onucu, nu ţi-am spus până acum, dar numele tău, îmi aduce aminte de o povestioară din copilărie, tare dragă mie …
Onuţu …
Nu râdeţi ! Onuţu e cel mai bun prieten al meu. Şi cred că niciun nume nu s-ar potrivi atât de bine. De câte ori vin de la şcoală, îmi iese în întâmpinare spunându-mi:
– Ţi-ai facut la şcoală ?
– Am învăţat. Onuţule, am învăţat !
– Ţe-ai învăţat ! Cum bagă capla coalnele-n pliză, să iasă laptele cald ?
– Nu, Onuţule ! Dar de unde ştii tu aşa ceva ?
– Ştiu eu. Şi nu vleau să-ţi spun.
Şi râde pe-nfundate cu un râs copilăresc şi nevinovat. Apoi îşi aruncă ochii de cărbune asupra mea, privindu-mă atent. Onuţu vorbeşte foarte mult şi peltic. Simt că vrea să-mi spună ceva:
– Spune, Onuţule, spune ! Spui ?!
– Îhî ! Da nu mi le iei ?
– Ce să-ţi iau ?
– Nu-ţi spun, că am cumpălat bomboane şi le am în buzunal !
– Dă-mi şi mie una !
– Dacă îmi spui o ”poizie” …
– Tu, Onuţ cu părul creţ / Fură raţa din coteţ …
– Nuuu… altaaa ! Asta mi-ai mai spus-o.
– Dar pe care alta o vrei tu ?
– Pe aia cu… Toată lumea mă lăsfaţă, măi Oneaţă, măi Oneaţă ! 😆
Madi
Tu, Măgduţo,
Ce mi-ai făcut ? În copilărie, mă răsfăţau Onuţu; iar o colegă de primară, privindu-mă ghiduş, ca tine, din antetul tău, îmi scria pe furiş, în pauze, în caietul de şcoală:
Onuţu,
Pe băncuţa mea de brad,
Stau cu capul rezemat,
Şi la tine mă gândesc,
Cum să-ţi spun, că te iubesc.
O, tempora, O…, tu, Măgduţo,
Ce emoţii, mi-ai stârnit,
Când eu…, senin, visam,
Că, dinspre tine-s liniştit !
Pingback: Desăvârșirile ambiguităților inseparabile « Andi Bob
Nostalgii… Lipsa de griji… Viitorul necunoscut si mirific in fata…
„..Orice-nceput se vrea fecund,
Risipei se deda florarul..”
Ramane o constatare: maturitatea, pargul vietii, apare azi, din ce in ce mai ciuntita, incompleta si inlocuita printr-un surogat … Autentica ramane sincera, copilaria… Poate si de aceea, marcheaza intreaga viata… Asa este: conteaza intensitatea si autenticitatea trairii, nu numarul anilor dintr-o anumita etapa….
Port în suflet amintirile locurilor pe care le măsuram cu paşi de copil în fiecare zi, desculţă prin colbul fierbinte ce-mi cuprindea gleznele, cu tălpile arse de fierbinţeala pământului, străbătute din când în când de săgeţile dureroase ale ghimpilor pătrunşi prin pielea subţire, visez să-i port paşii copilului meu prin aceleaşi locuri de basm …
Cred că este cea mai frumoasa dedicație de la mulţi ani pentru ziua de mâine, pentru toți care uită în oglindă şi zăresc copilul vesel, copilul frumos, copilul care a supraviețuit în ciuda încercărilor vieţii. Felicitări!
Mulţumeeeesc, Cristian !
Uite ce idee bună cu „cadorisirea”, vizitatorilor. Cum sunt un iubitor al dansului și cum îmi place Enya la nebunie, nu pot decât să îți fac o reverență și să îți mulțumesc frumos.
@Cristian: Dacă place Enya, cu siguranţă o să placă şi Loreena 😉
O ştiu şi… Da, îmi place 😀
Pouring Milk Out The Window – Apricot Rail
😉 !
Pingback: Stăpînii zilei. Realităţi paralele « GENUNCHIUL LUMII | Flavius Obeadă
Pingback: LA CAPĂT DE LINIE, SPERANŢA… (14) «
adevarul e ca esti geniala 🙂 iti place ce e simplu si totul e pur si simplu bine gandit 😀
faina idee cu linkurile si pozele imbinate cu textul si textul… frumos 🙂 :*
Adriaaaan, mă bucur să te revăăăăd !!!
Ai o portocală de la mineeee …
… pentru revenirea în blogging !!! 😉
Versuri calde, sincere, frumoase pentru ziua copilului… am fost realmente încântat să redescopăr lumea copilăriei, pentru că ai reușit să descătușezi tainițe ale sufletului și un șuvoi inestimabil de amintiri care erau ascunse de smogul vremilor ce ne apasă, au reapărut… a fost exact ca o explozie de bucurie… Mulțumesc!
O zi minunată!
Simt şi acum mirosul izmei de baltă, animată de albinele nepăsătoare la căldura verii …
Parcă văd şi acum dansul colorat al fluturilor alergând peste verdele crud al ierbii, liliachiul florilor de izmă, galbenul unor floricele cu petale lucioase ca de ceară şi al caror nume nu-l ştiau nici bunicii …
O zi cu Soare !
Pingback: Zodia pești – Sânge balcanic (88) poem « Cosmin Stefanescu's Blog
superbe versuri! la multi ani noua tuturor!
@idealphotoro: Superbe sunt şi fotografiile tale ! Mulţumesc ! La mulţi ani !
imbatranim cand uitam sa fim copii !
http://www.slide.com/r/-ONdSbnJ7T9Fud8y1ODckorvsgIjvtoV
LA MULTI ANI TUTUROR COPIILOR !!!
p.s. ai o dedicatie muzicala.
Mulţumesc, Octav !
Fericire, fericire pentru toată lumea !
La mulți ani, Madi! Mulți și frumoși….
@Andi: Dintotdeauna am fost cucerită de gingăşia copiilor 😉
La mulţi ani !
Pingback: When love it’s so possible « Andi Bob
Pingback: Drum spre devenire…(6) « Cristian Dima
Pingback: Bourean pierdut cu Firea « Simion Cristian
cred ca toti tanjim dupa copilarie iar versurile astea sunt actuale si legitime pentru fiecare in parte. 🙂
@florynleahu: Ceva mai bun nu vom găsi vreodată, oricât vom căuta pretutindeni, şi întotdeauna …
Pingback: Titanic – Sange balcanic (89) poem « Cosmin Stefanescu's Blog
Paperthin Music Video from Hettie Griffiths on Vimeo.
@Ioann: http://www.dincopilarie.com/ 😉
Pingback: Năbădăiosu`și morcovul. « Cristian Dima
Pingback: Pe bune ! « World of Solitaire's Blog
Nu-i rău să fii copil. Doar că, de la o anumită vârstă, e ceva mai greu! Dar, merită efortul!
Chiar merităăăă !!!
Pingback: Grădina Labirint…(7) « Cristian Dima
Pingback: Ioan Usca – Ultimul Mitropolit – 40 « Caius
Pingback: Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 45 « Ana Usca
Pingback: Comentarii la Facerea – 34 « Ioan Sorin Usca
Pingback: Începutul verii « Nataşa
Mulţumesc pentru pinguleţeee !!!
O zi faină !
Pingback: Spune-i parlamentarului tau cum sa voteze « Hai ca se poate!
La o a doua lectură a postării, nu pot să nu te invidiez (în sensul pozitiv al cuvântului!) pentru reuşitele imagini cu Prinţese. Dar, te acuz de discriminare: şi băieţeii sunt splendizi!
Vezi: http://blogulise.wordpress.com/2010/06/02/de-ziua-copiilor
Pingback: Hai, că s-ar putea ! Totul, este …să vrem ! « World of Solitaire's Blog