Motto: ”O nedreptate făcută unuia este o ameninţare pentru toţi” – Democrit
Anual, se spune că în România, se consumă aproape 11 milioane de porci, care provin din: gospodăriile populaţiei, 4 milioane; din ferme de porci, 2 milioane şi din import, 5 milioane. Anul acesta, în ultimile cinci luni, s-au închis cam 20 de ferme, cu un efectiv de 400.000 de porci, dar din lipsa banilor continuă sacrificarea în masă a acestora, fapt ce va duce la creşterea importurilor. Reprezentanţii crescătoriilor de porci, zice-se, ar fi anunţat, la începutul anului, că nu vor rezista pe piaţă, fără subvenţii mai mult de şase luni.
Sursa: Financiarul, din 13 august 2010
Iar banii europeni, disponibili gratuit, pentru agricultură, nu sunt valorificaţi. Ce face Partidul la putere ? De ce nu-i lasă pe alţii, capabili ? Să nu-ţi vină să strigi ?
Unde eşti tu Ţepeş Doamne,
Să pui hingherii pe ei,
Şi împuşti, ca pe mişei ?
Vino, Ooo, Tu, Domnu’ Ţeapă
Treci pe la Guvern, oleacă,
Şi o raită-n Cotroceni,
În spirt de batracieni,
Să-nchizi pe paraziteni !
– Onu, zău, de cald,
Tu gândeşti haihui !
Pentru nişte porci…, mă pui,
Iar să fiu.., al “Dracului ?”
Onu
@ W.of S ,
Porcul tot porc rămâne chiar de-e autohton sau de import !
Cu porcul ce se consideră nemuritor, e o altă poveste : vine IGNATUL odată si odată si tot dispare PORCUL !
„ Unde esti tu, Tepes Doamne” ? Credeam că stii de câtiva ani buni : este la DNA ferecat in lanturi si ascuns in locuri doar de unii stiute !
Al,
Poate ai dreptate! Eu vorbeam de un porc retoric, invatat doar sa guite si sa grohaie, politicisme. Vlad Tepes, este o himera si nu stiu decat nazuinta de a nu fi asa!
Nu cred in existenta lui, in realitate, fie liber, fie bine pastrat.
Am sperat in inteligenta politica, a celor doi lideri din opozitie. Dar vai, sunt tributari metalitatii politiciste, in care s-au format; anume de a se manca, decima intre ei, spre satisfactia invrajbitorului. Oare cand vor pricepe, ca eu, cetatean roman, nu sunt preocupat de ideologie; cand vor pricepe ca nici macar nu realizez semnificatia termenului? Ca in ignoranta mea mioritica, nici nu intuiesc beneficiile ideologiei? Asa ca mancatoriile lor, pentru a ma impresiona ca unu-i rosu, iar altul galben, nu fac doi bani, fara o baza economica indestulatoare, care sa ma invete sa discern politic/ideologic? Iar ifosele lor, de docti, intr-ale bunastarii mele existentiale, imi apar miscari de femeie, ce se vrea intrata-n punga aparent plina, a unuia, cu orice pret!
@ World of Solitaire,
La fel ca tine și eu am sperat că „ roșul ” și „ galbenul” vor intelege in cele din urmă că dezbinatorul si invrăjbitorul nu poate fi combătut si demascat decât dăndu-și mâna ca doi tineri ce sunt si, trecând peste orgolii si ambitii nemăsurate să se aseze la aceeasi masă să discute despre cum poate fi scoasă tara din impas , să vină cu programe de redresare economică si morală a societătii, să inlăture mai intâi răul ce merge din rău in mai rău si-apoi să se intreacă in declaratii care mai de care mai populiste si care-i fac pe plac demolatorului. Sunt de acord cu tine in tot ce-ai spus.
Alioşa,
Amărăciunea, este că cei doi, sunt oameni instruiţi. Galbenul, este istoric, Roşul , jurist.
Iar partea proastă, că nu avem caractere, oameni cu un crez. Galbenul îşi face fală din ura lui împotriva pseudocomunismului, care a fost la noi, în loc de a încerca să implementeze ideea liberală a iniţiativei private. Este după mine, prima dovadă de lipsă de respect, nu doar de sine, ci şi faţă de electorat, considerându-l indiscern asupra realităţii socio-politice.
Quid prodest propagarea prostiei urii, în afară decât unor arivişti imorali? Într-un comentariu de pe blog, cineva, spunea: nu poţi înainta spornic, privind speriat, înapoi!
La un moment dat, stii, eram convins ca te-ai apucat sa scrii despre natia porceasca, despre apetitul nostru porcesc pentru paine si circ, despre porcovanii ce se-ngrasa pe spinarea paturii-latrina, numita delicat…de mijloc. Si tu scrii versuri, alegorii, hai maaaaaai! 🙂
Teo,
Multumesc; am dat-o din plans, pentru porci, in ras, impotriva lor! Saracii; nicicand, nu-i bine!
Pingback: ŢARA IMPROVIZAŢIILOR «
Pingback: Comentarii la Ieşirea – 10 | Ioan Sorin Usca
Pingback: Consecvenţă | Ioan Usca