Bărbat închipuit !

Motto: ” Gelozia – o luptă interioară cu tine însuţi, o luptă pe care de cele mai multe ori o şi pierzi. Te sfâşie prin interior cu o plăcere sadică…”Cristian Lisandru

 Ne-am cunoscut la serviciu, colegi … 

Scund, îndesat, cu o privire plină de o forţă, care parcă, vrea să impună cu orice preţ. La început, m-a surprins. Mai târziu, dupa ce ne-am împrietenit, am început să-l înţeleg. Citise în copilărie, viaţa lui Napoleon, şi voinţa acestuia, l-a impresionat atât de mult, încât a început sa-l copieze în  tot ce i se părea a fi o reproducere a personalităţii napoleoniene, care parcă-l subjugase. Dar el sărmanul, fiind o copie jalnică, nu reuşea decât să se impună în familie, şi asta într-un mod foarte original. Aşa, a stabilit o regulă familială, strictă. Săptămânal, îşi bate soţia, ca ea să nu uite că el este şeful. Nu contează ce gândesc copiii, destul de măricei. In norma bătăii, intră şi fidelitatea.

Deşi biata femeie, nu i-a dat nici un prilej de îndoială. Mai mult, copiii îi seamănă leit, la fel de butucănoşi şi înceţi, la priceperea lucrurilor. Mândri însă, nevoie mare, când au descâlcit  firul vai, “atât de dificil” al problemei întâlnite. Atunci, demni urmaşi ai tatălui lor, în odată  reuşita performanţă  a înţelegerii, uitarea, nu-şi mai are locul. Din acest motiv, tatăl este o prezenţă socială importantă, în echipa profesională, din care face parte. Ce păcat însă că, în toată siguranţa afişată, neîncrederea îl macină, ca apa malurile albiei prin care curge.

 Am înţeles acest fapt, din două întâmplări, pe care  cu discreţia cuvenită, le voi reda în continuare. Într-o zi liniştită de vară, cu faţa terorizată de spaima adevărului aflat, omul, mi-a cerut împrumut, o sumă de bani, explicându-mi că sunt pentru a ajunge urgent acasă, unde urma să-şi găsească soţia, într-o relaţie extraconjugală. Dacă o prind, o omor, îmi aruncă el, scrâşnit, printre dinţi, ameninţarea. Atunci, m-am speriat, şi am înţeles greşeala de a-i fi dat banii, fără să-l întreb pentru ce. Închipuindu-mi o nenorocire, m-am oferit să-l însoţesc acasă, dar a refuzat, am insistat  să se controleze, să nu facă vreo prostie.  A dispărut, împins parcă de resortul nesocotinţei.

 După vreo două ore de coşmar, a revenit, în sfârşit, scuzându-se, în timp ce-mi înapoia banii. Soţia, era acasă, ajutându-l la lecţii, pe unul dintre copii, îmi spuse jenat, fără să mă privească. L-am cuprins prieteneşte de umeri şi l-am sfătuit să nu mai creadă astfel de răutăţi. Necăjit, mi-a răspuns, că nu putea.

L-ar fi urmărit toată viaţa imaginea soţiei, cum o cunoştea în intimitate, mişcându-se în pat, dăruită unui strain. Aşa, zice el, ştiu că nu s-a întâmplat, şi dorm liniştit. Mi-a rămas în suflet, zbuciumul trist al rătăcirii acestui bărbat, măcinat de demonul geloziei. Alt moment, pătimit de acest necăjit suferind de neîncrederea în sine, îl ştiu, tot de el povestit.  Plecat cu lucrări, în străinătate , când îi era lumea mai dragă, a primit veste de la soţie, să vină urgent acasă, că îi este foarte dor de el. Cu mintea otrăvită de prostii, el s-a conformat fericit, convins fără alte explicaţii, de buna credinţă a acesteia. În sinea mea, am încercat să-i înţeleg suferinţa subconştientă. Poate că, obsesia napoleoniană, avea o cauză mai profundă ? Puţin după întâmplare, soţia, ca între fete, se destăinuise unei prietene: “am vrut să-l încerc!”

Tună, Doamne, de-i adună !

? Ioan Ionescu

Reclame

40 comentarii

Din categoria Din lume ..., Univers feminin

40 de răspunsuri la „Bărbat închipuit !

  1. Pingback: Comentarii la Levitic – 15 | Ioan Sorin Usca

  2. Pingback: Dulceața parfumului ambrat « Mirela Pete. Blog

  3. Pingback: Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 108 | Ana Usca

  4. pe lîngă harul povestitului alegi splendid „ilustrarea”. la mine imaginea contează mult. o scară e o lume… asta, în coborîre şi ceaţă, spune … textul. amară, viaţa geloziei, şi tristă…

    • CELLA, dulce CELLA,

      Credeam că te-am pierdut, dintr-o imprudenţă! Ce mă bucur, să-mi confirmi, că Madi este o vizionară; nu în zadar, este adepta vizualizării creative!
      Splendoarea „ilustrării”, care îi aparţine, o confirmă şi aprecierea ta, mă entuziasmează.
      Viaţa lângă ea, în studioul nostru, este o perpetuă bucurie!
      Dacă ne îngădui, te invităm la noi!
      Cu bine de Madi!
      World, ca Madi şi Onu!

      • sunt extrem de „prinsă” în viaţă, prieteni dragi.
        viaţa mea e un halucinant amestec.
        stau în săli „de judecată” şi am de-a face cu RĂUL în cea mai pură exemplificare a lui.
        cum să mă apropii de voi şi de altceva care să (mă) decanteze şi purifice ?. mă însingurez şi caut, mereu, bunul şi lumina în semeni.cei care nu ştiu nu au cum înţelege.
        toţi îmi sunt dragi. dragă, eu, lor ?
        o îmbrăţişez pe Madi, sufletul meu e trist dar luminos, vreau să cred
        doar gînduri bune

      • CELLA,

        Da, draga si tu noua !
        Cat priveste intunecimile omenesti, la care asisti, nu credem ca trebuie sa fie un prilej de mahnire.Poate de filozofare asupra viului, in fatetele lui divers si advers prezentate, de catre determinismul universal. Oricum, probabil, ai o viata foarte interesanta, ca spectacol neuro-psihiatric. Nu uita „Frumosul din om”, si daca ai timp, revezi postul; este reconfortant.
        World,ca Madi si Onu, este alaturi, de tine.
        Un week-end reusit !

  5. Pingback: Carusel – 4 | Ioan Usca

  6. Nu pot sa inteleg de ce povestiti doar de personaje carora li se pare ca partenerul ii inseala…Tipul acesta de oameni descriu niste frustrari bine inradacinate din copilarie. Faptul ca-si bate sotia denota dintr-o educatie proasta, cu lipsuri, cu privari de libera exprimare din partea tatalui sau (sau a mamei sale, mai exista si cazuri de acest gen, in care mama se impune prin bataie). Este ca si cum ar fi trait intr-o cusca si nestiind cum sa se exprime, singura cale de dialog, de comunicare este bataia. Acest gen de oameni trebuie tratati de un medic psiholog, in principal, iar apoi daca situatia este grava, de un psihiatru, desi ar trebui sa existe o modalitate de a-l trata inainte de a ajunge acolo. Problema este ca la noi in Romania acesta modalitate de vindecare este inteleasa gresit, ca si cum ar fi considerata nebuna persoana in cauza, se simte catalogat, nu realizeaza ca are o problema, iar acesta problema poate degenera sau deja este corelata cu alcoolismul, ceea ce o face mult mai grava, trebuiesc tratate 2 sau mai multe probleme, ceea ce la noi este foarte caracteristic, mai ales in mediul rural. Este o boala pe care multi nu o recunosc, ba dimpotriva vor sa se impuna in fata altora in orice decizie, nu recunosc cand gresesc. Uneori reusesc sa altereze foarte grav caracterul copiilor, care cred ca este singura cale de rezolvare a problemelor existentiale. In cele mai fericite cazuri, daca copilul are un model bun din partea ceuilalt parinte, analizeaza lucrurile, situatia in general, si-si spun ca nu vor urma niciodata acel model de „maturitate”.
    Mai astept istorioare de gen. O zi buna.

    • societate,
      Nu inţeleg de ce mi te adresezi cu dv!
      Apoi, sufletul omului, în avatarurile sale, este o problema, ce nu poate fi ignorată!
      De altfel, expozeul tău, arată, că tema, nu -i o
      problemă singulară, face parte din substanţa vieţii, ne este specifică!
      A, apropo de dv., m-am prins, te-ai adresat lui „Madi şi Onu!” Scuze!
      Dacă bine observ, mă contrariezi; mai aştepţi istorioare de gen? Promit!
      O zi ca tine, şi ţie!

  7. Pingback: Sabahattin Kudret Aksal (1920-1993) – A fi singur « Orfiv

  8. Pingback: Să-mi dai… «

  9. Pingback: Teorie politica « Societate

  10. Pingback: Un blog cât un an « Blogul lui Teo Negură

  11. Pingback: Miting | Caius

  12. World, ca Madi și Onu, vă felicit sincer! Așa cum observă și Cella, ilustrarea e perfectă, redă atmosfera jalnică a gelosului, e o alegorie a acestui nemernic sentiment, combinat cu invidia și suspiciunea. O imagine a ”trăitului prin spionarea celuilalt”, prin obsesia jalnică și lipsită de demninate, că doar pânditul pe după uși, atacul pe la spate, strecuratul prin intrări dosnice, nicidecum o intrare directă și curajoasă, te mai fac să te crezi ca făcând parte din specia umană! Vai de ei… Îmi place că ai ales un citat din Cristian Lisandru, ma ales după întâmplarea care i-a trecut, cum bine spune chiar el, ”ca un glonț pe lângă ureche”… Madi și Onu, atelierul vostru e plin de har! Povești și imagini de viață…incredibile, dar desprinse din viață, așa cum e ea. Noroc că noi facem parte din cealaltă tabără, afirm asta fără nici o frică, dimpotrivă!

  13. Pingback: Asemănare întâmplătoare « Elisa-gradina mea de vis

  14. Intr-adevar gelozia nu-i doar ”apanajul” celui nesigur in (de) iubire – ea poate fi si apendicele unei personalitati exagerate, posesive..

    • strongvaleriana,

      Corect, este latura maladiva, a egocentrismului, stare catre care suntem orientati din pacate, prin exemplele tupeist manifestate.
      Incep sa cred ca sistemul educational, este in criza!
      Dar cand pildele, vin din zone sordid-umane, ce mai pot repara pedagogii?
      Cu bine!

  15. Pingback: “Enigmatica Terra” « Ionel băiat bun

  16. Pingback: Reactii dupa decizia lui Basescu de a nu promulga Legea pensiilor – Traian Băsescu, de ce ţi-e frică, nu scapi! « Hai ca se poate!

  17. Pingback: M.A.I inaugureaza o noua specializare la Scoala de Politie de la Campina, cea de Agenti Termici | Contrastiri.ro

  18. Gelozia se „poartă” împreună cu pedeapsa.Nu știu ce atitudine să am.Îmi este și milă de suferințele lor,dar nici nu îmi este.Slavă domnului că doar teoretic mă preocupă treaba asta.

  19. un titlu potrivit. sunt multe cazuri de acest gen, din pacate. spun din pacate pentru ca exact cum ai relalat si tu, neincrederea in sine duce de fiecare data la generarea acestui sentiment, desi as prefera sa-i spun prostie. de fapt e prostie cand intervine in momentul in care iti imaginezi toate balivernele de pe lume si e o ramificatie a sentimentului cand observi mici detalii care te pun nitel pe jar:un flirt, un zambet oferit pe furis, o privire cu sclipirea aferenta in ochi
    dar ce stiu eu?

    • dennisel,

      Comentariul tau, este entuziasmant! Rupt parca, dintr-o subtila cunoastere de sine, sau poate a dihotomiei trup- suflet, reitereaza discret, primele simptome ale maladiei, careia psihologia, ii spune timiditate, si care este probabil premisa multor nedumeriri, in viata.
      Te mai asteptam, cu urarea de bine!
      World

  20. Pingback: Serafina visătoare. Fotografii de Enya « Mirela Pete. Blog

  21. Cand e pornita din prea multa dragoste, gelozia nu strica. Doar ca trebuie bine gestionata si „simtita” cu masura. Sa fii iubit Onu! (Bine, eu stiu ca tu stii ca esti) 🙂

  22. Pingback: Domnul Chihleanu de la Margina – 1 | Ioan Usca

  23. Macar si-a aratat pe fata gelozia si pornirile agresive. Eu am avut parte de o alta experienta cu doi colegi, sot si sotie, care lasau sa se inteleaga ca la ei totul e vis si armonie, dar realitatea era mult mai dura.
    Nimeni nu banuia, de aceea si colegii mai faceau mici glumite si complimente la adresa sotiei, iar ea isi primea de fiecare data „lectia de corectura” acasa.
    Atata de grijuliu era sotul, incat pe copii ii trimitea la joaca in fata blocului cat el isi descarca furia si avea grija sa nu lase urme vizibile. Numai ca intr-o zi nu s-a mai controlat si a reusit sa-i invineteasca ochiul, a doua zi colega mea a aparut la servici cu ochelarii de soare de care nu se dezlipea nici in birou. Oricat a incercat ea sa fie de vesela si dragastoasa, mai ales la aparitia sotului, n-a putut sa-si controleze acel tremur de spaima pe care eu l-am sesizat inevitabil.
    Nu puteam sa cred ca el ar fi fost in stare de asa ceva, pana la urma enigma a fost dezlegata si faptasul deconspirat.
    Sotul meu, fata de care el avea si are mare respect, a purtat cu el o lunga conversatie, dupa care el a recunoscut plangand ca un copil, ca nu-si poate controla gelozia. Ca remediu, de fiecare data cand avea aceste „accese de furie”, trecea intai pe la sotul meu. Lucrurile s-au indreptat, dar ea a ramas cu aceeasi teama si niciodata nu participa la nici un eveniment in lipsa lui, tocmai pentru a nu creea suspiciuni, iar colegii si-au invatat lectia sa nu mai faca glumite la adresa nimanui in prezenta partenerului de viata sau sa poarte barfele…
    Acesti oameni nu se pot ajuta singuri, trebuie sa avem si noi grija cum ne comportam sau ce spunem.
    De aceea am scris pe unul din bloguri ca gelozia este periculoasa atunci cand te face sa vezi lucrurile gresit, chiar si acolo unde nu este greseala.

    Se pare insa ca in povestea ta femeia se juca singura „cu focul” si concluzia a fost pe masura: Tună, Doamne, de-i adună !

    • Cammely,

      Sensibilizat de pătimirea mamei mele, am înţeles, că starea, în manifestare violentă, sau nu, constituie un aspect sufletesc, de neadmis, peste anumite limite. Este o suferinţă la purtător, inerentă neputinţei frământărilor aberante ale minţii. Oare stările anxioase, cum se tratează?

      • Starile anxioase? Acum sa-ti raspund clasic?
        Prin cresterea perioadei de relaxare, perioade de somn adecvate, exercitii fizice, alimentatie sanatoasa, psihoterapie…
        Stiu, nu asta doreai sa auzi.
        Nu exista o reteta clasica, asa cum spui tu suferinta e la purtator si fiecare purtator este diferit, necesita tratament diferit 😉
        O seara frumoasa.

      • cammely,

        Mulţumesc! Oricum, mi-ai dăruit o seară plăcută, prin răspunsul tău, chisnovat!
        Mă gândeam că o să-mi prescrii vreo supra -doză de acid folic!
        O noapte senină, cu Pace, cum lui Madi îi place!

  24. Pingback: Dinu Patriciu versus marii retaileri « Hai ca se poate!

  25. Pingback: Genunchiul cu prieteni « GENUNCHIUL LUMII | Flavius Obeadă

  26. Pingback: Asemănare întâmplătoare | cuelisa.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s