Misoginism …

Moto: ” În sfârşit, egalitatea femeii cu bărbatul, a statuat-o tot o femeie, prin noua Lege a Pensiilor; dar se consideră că doar prin fraudă, a fost posibil ! ” –  Anonim Apolitic

 Cu ocazia unui articol de blog, am abordat o temă feministă. Se făceau aprecieri superflue în acest sens. În reacţie, în glumă, am spus: eu sunt cam revoltăreţ din fire, şi mă miră uşurinţa cu care judecaţi nenorocirea femeii, de a fi dat peste o bestie; eu cred, că “ghinionul masculin”, în soarta femeii, provine din buna ei credinţă, în speranţa de mai bine, din umanismul ei; este expresia cinismului divin; să fie oare, mă întreb naiv, urmarea mitului păcatului originar ? Ieri, vorbeam despre un zâmbet trist, care mi s-a părut, de-a dreptul atrăgător. Acum, cred că îl înfrumuseţa speranţa de mai bine !

Oare ce amar, îi declanşase această năzuinţă ? Iar zâmbetul amintit, era al unei trecătoare, nici frumoasă, nici urâtă, dar cu o expresie aparte a feţei, la care întrebându-mă dacă este frumoasă sau nu, mi-am spus, că poate era transfigurarea unei stări sufleteşti către care năzuia. Ceva frumos, oricum !  

Întrebat asupra expresiei “cinismul divin”, am precizat, că este o licenţă; în sensul dezacordului faţă de o stare fals cutumiară, de lucruri; am alte convingeri despre apariţia omului; înclin către varianta biochimică;  şi, fără a fi feminist, cred ca femeia este superioară barbatului, cu toate ifosele lui. Mai mult, apreciez că doar această superioritate, îi conferă capacitatea de a-l suporta; dar mai bine, n-ar avea-o. Nu sunt solidar cu bărbatul, în  închipuirea lui, şi recunosc afirmaţia, ca o stare implicită. Întrucât aserţiunea mea, a stârnit zâmbete de provenienţă misogină, iar câteva co-bloggeriţe, au reacţionat asupra respectivilor, în semn de detaşare şi de consolidare a aprecierii mele, am continuat jenat: “ca întotdeauna, când abordez tema, îmi regret clipa de nestăpânire”.

Îmi amintesc, de un prea convins misogin, care, voia să mă lămurească de inferioritatea femeii. L-am suportat cu greu, fiindu-mi peste mână să-i spun, că pe el, tot o femeie îl omenise; n-am rezistat şi i-am strigat: bine măi, dar despre mama, soţia şi fiicele tale, tot aşa gândesti ? “Absolut”,  mi-a răspuns avortonul !

Cunosc un alt caz, când nepricopsitul, îşi bătea săptămânal soţia, ca ea să ştie că el este şeful familiei. Am citit cândva o nuvelă, Indiana Passuk, în care într-un periplu polar, el, masculul feroce, îi reproşa ei, lipsa de rezistenţă. Într-un final, ea, extenuată,  s-a prăpădit. Ca râzătorul, să-i găsească la sân porţia ei de alimente, mâncată pe jumătate. Femeia, se sacrificase pe sine, să-i rămână lui, să supravieţuiască restului de drum. Rânjetul, i-a dispărut; avea dovada bicisniciei lui.

Nu insist, să nu frizez ridicolul. Nu mai continui şi dintr-o structură specială, care nu acceptă să nu fie înţeleasă, cu toată ponderea evidenţei, în această temă. Ca să schimb atmosfera penibilă, am întrebat pe o colegă de conversaţie  pe blog,  dacă sfatul dat, pentru a o ajuta, să se lase de fumat, a avut efect. Mi-a răspuns:  “Onule – păi,  îşi cam face efectul obligeana. Am început să zâmbesc mult mai des şi vorbesc din ce în ce mai…ortodox, să zicem. Mulţi m-au întrebat dacă mă ..sedez…; cu ţigările, le-am însfertuit…deci, e de bine… şi chiar îţi mulţumesc!” Cam târziu, am gândit,dar am trecut peste. La un răspuns, pe temă, al unei colege, şi care mi s-a părut, cam trist, am continuat: Colega, răspunsul tău, este încărcat de o tristeţe,  pe care nu mi-am dorit să o declanşez.

N-am să înţeleg însă, contextul cu eprubeta (ea, colega aprecia că mai bine o eprubetă, pentru împlinirea rolului femeii, decât un soţ infatuat în grandomania suficienţei); cândva, simţeam o milă sfâşietoare, faţă de necăjiţii sorţii, dar după un timp, am înţeles că sunt neputincios, ca şi împotriva cinismului unora, la fel de schilozi la minte şi la suflet (care-o fi diferenţa?). Sincer, mă simt depăşit; totul devine ipotetic, absurd.

N-am înţeles, şi n-am să înţeleg, de ce trebuie să fiu mai deştept decât soţia, decât vecina şi decât co-bloggeriţa, când fiecare spirit, îşi are TAO lui, care nu se întretaie decât în conjunctura unei competiţii profesionalmente justificate. Ba, eu consider, că veleitarismul este o criză manifestă a complexului de inferioritate, indus de o mentalitate generată de aceeaşi maladie: egotismul morbid, produs al educaţiei fără nici un discernământ, în care am fost crescuţi.

Pe această linie,  am deseori discuţii foarte interesante cu Wanda, nepoţica  mea, căreia-i dau un singur sfat: să nu te intereseze să fii mai deşteaptă decât alţii; tu să stii, ce trebuie să ştii ! Sau, dacă poţi mai mult, cu atât mai bine !

PS: Articolul, a fost scris, ca o reacţie la o asemenea manifestare, pe un blog, a cărui existenţă, a încetat. L-am lăsat, ca pe oricare ciornă, în convingerea că totul în univers, îşi are rândul şi locul său. S-a confirmat intenţia, acum câteva zile: când reputatul sebeşan, sau alba iulian Teo Negură a scris postul ” Trăiesc,  deci înjur ” (probabil prin parafrazarea aforismului latin “Cogito, ergo sum”). Nu despre acest post, scris reuşit, ca întotdeauna de inspiratul său autor, doresc să vorbesc, (autoironia ultrarafinată,îl scoate în afara oricărei incriminări), ci despre o concluzie personală, faţă de preocuparea mea feministă.

Anume, la poziţia “Like it”, s-au pronunţat ca atare, la momentul lecturii, opt persoane, din care, cinci femei (62,5 la sută). Nu mai spun despre comentarii, în care, stimatele Doamne, erau parcă uşor înviorate, de subiect. În convingerea mea, orice grosolănie, spusă fie şi delicat, din “vârful buzelor”,(precizez ferm: nu e vorba de postul amintit) este o dovadă de noncivilitate, care din păcate, ne caracterizează. În acest sens, nu mi s-a părut firească erudiţia Doamnelor, în domeniu. Să fie o nevoie spirituală românească ? Să ne fălim cu mojicia ?  În comentariul facut la Teo, vorbeam despre un amic, estonian, de la care, în peste doi ani, nu am auzit o singură înjurătură. O exista o altă formă de civilizaţie ? O anomalie educaţională ?   

? Ioan Ionescu

Reclame

54 comentarii

Din categoria Din lume ..., Univers feminin

54 de răspunsuri la „Misoginism …

  1. Revin, Onule, dragul meu. Am citit, dar nu pot acum scrie, sunt doar in trecere. Iti multumesc pentru tot, prietene. Pe mai incolo!

  2. Pingback: Lup – Autostrada «

  3. hmmm, multe si diverse probleme ridicate de postul tau!
    te sustin in ceea ce priveste intaietatea. nu conteaza care dintre noi conduce si care il secondeaza, atata vreme cat ne completam si exista respectul dintre noi. fiecare putem invata de la celalalt si putem excela in diferite domenii.
    cat priveste vulgaritatea…e o chestiune dificila. suntem oameni si influentabili de mediu. de multe ori cu unii esti nevoit sa tratezi „pe limba lor” si alteori simti o descarcare, e drept vulgara, spunand ceva neaos. probabil tine de educatia si firea fiecaruia.
    atat timp cat cunosti limitele oricarui lucru si incerci sa corectezi cat poti,poate nu e atat de nociv.
    si da! cred ca exista o alta forma de civilizatie…dar ne putem inspira.

    • redsky,

      De fapt, oful pleaca de la intaietate: da ce, e mai bun ca mine?
      Temperamentul, ar trebui sa fie o notiune desueta, daca educatia, este in ordine.
      Ori, lipsa educatiei genereaza promiscuitatea aberatiei. Pentru specificul nostru, este edificator cazul batranei cultivatoare de canepa, in scop textil, acuzata de intentii imorale, pentru ca cineva din sat, s-a emancipat, si a aflat ca din canepa se pot face droguri. Alta dovada de incultura, mai trebuie? Medici infractori, ca injecteaza morfina ca antialgic? Doamne, ce cosmar, sa faci parte dintr-un popor asa de atotstiutor!
      Numai bine!

  4. Dragul meu prieten, eu mereu am spus ca nu sunt un misogin nici prin vocatie, nici din convingeri ce imi par absurde. Sigur, nu sunt nici feminist 🙂
    Si sincer nici nu ma intereseaza daca in spatele sau in fata mea sta o femeie mai puternica de cat mine, atata timp cat sta langa mine. De fapt, asta e tot ce conteaza, s-o aduc aproape si sa o fac sa ramana acolo…

  5. Am scris „de cat”, despartit, acum am observat. Iarta-ma.
    Cat despre injuraturi, mai, asa sunt eu, injur cateodata, dar nu mi-am facut din asta nici modus vivendi, nici titlu de glorie. Imi dau seama ca probabil gresesc. Dar nu o sa ma schimb. Sunt… prea batran 😉

  6. „bine măi, dar despre mama, soţia şi fiicele tale, tot aşa gândesti ?”
    Ştiţi vorba lui Napoleon- fiecare femeie este o târfă, în afară de mama şi sora mea, dar să nu uităm că şi ele sunt femei.
    “Absolut”, mi-a răspuns avortonul !, o fi auzit şi el citatul şi şi-a dorit o clipă de celebritate 😆

    http://cammely.wordpress.com/2010/04/24/stapanul-sclavul-si-iubirea/

    • cammely,

      Multumim,pentru vizita, comentariu si ping. Incultura,inconstienta, propriei inferioritati, exacerbata de o stare cutumiara, ca asa zisul barbat, are un ascendent asupra femeii, constituie baza acestei stari de inapoiere, de necivilitate, pe care o mascam cu o dezinvoltura penibila.Partea penibila, este ca in multe situatii, aceasta, isi accepta tacit, pseudostatutul respectiv.

      O saptamana plina! Madi si Onu.

  7. @ World,
    Din păcate, in zilele noastre sunt prea mulți misogini ! Bărbatul , că despre el este vorba, care manifestă, exprimă și reflectă ură față de femei, care umilește femeia, nu are nici un DUMNEZEU ! Și știi de ce se manifestă așa ? Din cauza inculturii ! Cum asta nu-l ajută să dea replici pertinente și de bun simț , apelează la reactii caracteristice misoginului iar până la represalii verbale și fizice nu mai e decât un mic pas. Si cum misoginismul face casă bună cu prostia, femeia, mamă, soție, soră, fiică, nepoată, bunică, prietenă, vecină, colegă, amantă sau subalternă, are mult de suferit .

    • Aliosa,

      Din situatii concrete intalnite, ai dreptate: incultura, si invidia pe care o genereaza in consecinta, complexul de inferioritate, constatat.
      Dar asemenea tare, se manifesta si in politica; sunt convins, ca anumite solutii, bune, sunt respinse, din start, din acelasi complex!
      Dupa cum comentam la Theodora, suferim de sindromul „supraaprecierii”, confundand valoarea si calitatea natiei, cu exceptiile spirituale, care , au survolat meteoric, bolta Patriei, fara nici o legatura cu mofturile clamate.
      Madi si Onu, iti multumesc, si iti doresc Noapte cu Pace !

      • @ World,
        Normal că asemenea tare se regăsesc si aplică și-n politică ! Eu insă n-am vrut să abordez tema si politic din respect pentru valoarea blogului ce nu vreu să fie improșcat cu noroi de simpatizantii unui partid sau altul.
        Alioșa vă dorește o zi fără ploaie și vă transmite gânduri curate !

      • Aliosa,

        Multumim pentru grija, dar sa stii ca nici o tentativa de necivilitate socio-politica nu ar avea loc, in paginile acestui blog.
        Pot sa-ti spun, ca acceptasem pe cineva, de la care se faceau trimiteri catre postari pornografice.
        Nu sesizasem; m-a atentionat o cunostinta virtuala, am verificat si l-am trimis imediat, la gunoi.
        Ar fi insemnat sa ma prefac a nu vedea brigandajul asupra civilitatii si asa destul de subrede !

        Cu bine !
        Onu

      • Onu,
        Mă bucur că suntem pe aceeasi lungime de undă si-n această privintă. Si eu am avut de-a face cu un panglicar plin de invidie si răutate si care la inceput era ca mierea ca in final să-si arate fața-i dizgratioasă si vocabularul infect. I-am dat un „ delete” scurt dar hotărât si l-am șters definitiv din memoria mea.
        Și eu vă doresc o Noapte cu Pace !

      • Alioşa,

        Ai o deosebită capacitate de sinteză asupra ororilor generate de atavici. Expresia „vocabular infect”/vocabular urât(eufemistic spus) cuprinde , toate otrăvurile, produse într-un organism, afectat de un mod deficitar/greşit de educaţie.
        Am în vedere: impulsivitatea, grosolănia şi brutalitatea, în gestică şi limbaj, din care unii îşi fac o fală speciala; comportamente ale căror consecinţe, le suferă ei înşişi, în premieră, sub forma de afecţiuni psihosomatice.
        Îţi mulţumim, prietene, pentru participarea la conferirea ţinutei etice şi ideatice, blogului Madi şi Onu.

        Cu bine !

        World

  8. Mi-a plăcut cum ai abordat controversatul subiect.
    Povestea aceasta cu misoginismul nu va lua sfârșit niciodată, dar atâta timp cât există bărbați care gândesc și scriu precum am citit aici viața este cu adevărat frumoasă. Am lângă mine un bărbat care gândește precum autorul acestei postări și trebuie să recunosc starea de bine pe care ți-o dă ființa dragă, sufletul pereche.

    Zile pline de iubire alături de cei dragi sufletului tău!

    • Geanina,

      Din abundenta comentariului, retin sintagma „suflete pereche”. Ce frumos ai spus-o! Cu cata incarcatura de feminitate.
      Delicatetea cu care ai vorbit despre Prietenia voastra, m-a inspirat, si in curand, cu Madi, vom posta un articol pe tema.
      Iar tie, multumirile implicite, pentru vizita, comentariu si inspiratia sugerata.
      O saptamana excelenta, voua, suflete pereche !

      World, ca Madi si Onu.

  9. Pingback: Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 117 | Ana Usca

  10. Pingback: Consecinţă | Nataşa

  11. Pingback: Ernst Stadler (1883-1914) – În aceste nopţi « Orfiv

  12. Pingback: Spovedania | Caius

  13. Pingback: Stimulente | Ioan Usca

  14. Pingback: Preacinstitul si neprihanitul Boc nu stia nimic « Hai ca se poate!

  15. Pingback: 76 de milioane euro, contra 32 milioane ! « George Valah Blog

  16. Eu cred că toți cei care o simpatizează pe Miss O’ Gin
    o fac din cauza unor frustrări nerecunoscute.Nu sunt feminist dar apreciez femeile(sunt de 40 de ani cu una,nu-i vorba de mama mea și nu știu de ce am pus asta în paranteză).

  17. Pingback: Trafic cu Hituri (runda 38) « Blogul lui Teo Negură

  18. Pingback: Trafic cu Hituri (runda 38) « Blogul lui Teo Negură

  19. Iertare, nu am timp să citesc-scriu despre problema care mă defineşte (egalit. de şanse şi feminismul) însă ascultaţi ”Man in a mirror” a lui M.Jackson şi veţi înţelege tot. Adică: competiţia înseamnă să te cunoşti pe tine din ce în ce mai bine şi asta-i de fapt cheia oricărei vieţi! Punct.

    În al 2lea rînd, am scris pe Facebook f.recent că ieri mi-am făcut puţin t. liber şi am trecut pe Amycommunications.blogspot.com cîteva dte blogurile pe care le urmăresc frecvent ca să pot învăţa d.ce în ce mai multe etc. Am mai făcut-o odată în trecut şi nu s-a întîmplat nimic.
    Credeţi că acum se vor grăbi aceste persoane să mă adauge în blogrollul lor…??

    • Ammy,

      Dacă am înţeles bine aluzia, ai dreptate, şi probabil, îşi vor face mea culpa.
      Cât priveşte recomandarea, ne-ai putea ajuta ?
      În ceea ce priveşte Face book, la criza de timp, pe care o traversezi cum îi faci faţă ?

      World

      • 2.. v-am făcut link pe blogul meu şi îmi apar automat actualizările de pe blogul dvs. căruia i-am făcut publicitate pe blogul meu no.2. Aşa încît, de cîte ori deschid computerul, îmi apar noutăţile fiecărui link-automat. Aşa încît, fiindcă asta este o probl. fundamentală pt. mine şi pt. ceea ce fac eu, mi-am luat 10 min din zi şi v-am rsp.
        Cît d. mea culpa, să vedem: toţi cei pe care i-am adăugat în siteul meu blogspot.com(inclus Domnia-Voastră) îşi vor face imediat mea culpa şi mă vor adăuga în blogrollul lor, automat?? (mai ales acei din P.S.D.)??.

  20. Exista multe femei care efectiv s-au cantonat intr-o viata searbada, plina de suferinta – datorita unora care-si spun ”barbati” Nu vreu sa le detaliez manifestarile primitive – cred ca mai toata lumea are cunostinta de asa ceva!
    Ceea ce ma intriga e ca unele femei, chiar daca isi realizeaza prezentul si viitorul intunecat langa un astfel de ”neanderthal”, se complac in continuare ..iubind cu ura!
    Pacat de frumusetea interioara a multora – o muzica ce asteapta-n zadar sa fie descoperita…de afoni ce stiu doar sa bata darabana pe spatele unor viori, dezacordandu-le!

  21. Pingback: Eu cred ce spune acest om: | Blogul Monicai Marinescu

  22. Pingback: pentru ca David să zâmbească | Amour de jour

  23. Pingback: Preacinstitul si neprihanitul Boc nu stia nimic

  24. Mie imi vine in minte o zicala inteleapta care spune:
    ” Barbatul care isi trateaza sotia/iubita precum o printesa inseamna ca a fost crescut de o regina”

    O zi absolut minunata precum sufletul tau! 🙂

  25. Acu’ n-as vrea sa fiu misandrica, da’ defel! Asa ca, apreciez maniera de-a lauda spiritul de sacrificiu al femeilor. Caci este, indiscutabil.

  26. firesc

    Nici nu știu ce să spun… Eu sunt feministă convinsă și nu pentru că ăsta e trendul ci pentru că, cred cu tărie că femeile au fost puse prea mult timp pe locul doi sau chiar mai jos. Însă, când văd un bărbat „feminist”, îmi apare un gând care nu-mi dă pace: oare chiar se schimbă bărbatul (în sensul bun) sau doar este un simplu șiretlic de a atrage sexul opus?!

  27. Am găsit o sintagmă interesantă: “cinismul divin”…. am mai întâlnit-o.
    Cu ani în urmă am asistat la o admirabilă prelegere publică având ca temă „Evoluţie şi Creaţie sau Evoluţie versus Creaţie ? ” a unui reputat profesor…
    Ideea era că Evoluţionismul nu exclude Creaţionismul, abia împreună crează un tot unitar, evoluţionismul fiind „reglementat” de legile sale, CREATE.
    În fine, spre final, cineva din sală întreabă cam la ce s-ar putea reduce toate astea.
    Profes
    orul a spus că a crea legile de evoluţie şi nu exemplerele finite este o şmecherie supremă, iar legile în sine, care permit perpetuarea elementelor celor mai puternice şi mai bine adaptate şi eliminarea „nereuşiţilor” s-ar putea numi CINISM DIVIN …

    P.S. Legat de „trăiesc, deci înjur” … eu i-aş opune „critic deci exist” ca definiţie a Satirei, a Pamfletarismului şi a lui I.L.Caragiale care a satirizat viaţa de la noi ca pe un pamflet nereşuşit dar pe care se pare că nu a reuşit să îl demonteze şi să expliciteze de vreme ce şi-a luat câmpii şi a plecat în lume…
    Neadaptare? „Cinism divin” ? … 🙂

    PA

    • Sorine, blue, red sau cum oi fi. Îţi voi răspunde succint şi ştii de ce?
      Simt că ai un discurs care mă depăşeşte şi nu mă aventurez în divagaţii inutile/sortite eşecului.
      Pentru că până la urmă, totul este o pălăvrăgeală de dragul de a ne arăta grozăvia.
      Dar ne fiind adeptul unei asemenea veleităţi, precizez: sintagma „cinismul divin” îmi aparţine, tocmai ca expresie a dispreţului suprem la adresa celor care se cred mai deştepţi decât ceilalţi, şi care folosesc zeflemeaua în scopul de a se „descurca”.
      Cât priveşte dezbaterile gen şuetă, nu dau nici un ban pe ele, pentru că au la bază nu logica, ci şmecheria de duzină/descurcăreala.
      Deşi nu sunt adeptul religiozităţii ştiu că Universul are legi implacabile, ce pot fi asimilate divinităţii, neputându-le găsi o explicaţie privind sorgintea, dar pe care trebuie să le repectăm, fiind deasupra noastră volens nolens.
      Şi pe care un mărunt speculator „isteţ” neînţelegându-le, se dă totuşi deştept pentru a-i epata pe cei care-l ascultă cu gura până la urechi.
      Cât priveşte Caragiale, cred că nefiind de faţă să ne facă praf, să nu-i căutăm nod în papură. Sine ira et studio.
      Onu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s