Motto: ”Sfătuindu-i, pe cei care sunt supraponderali să consume glucide cu indice glicemic scăzut (leguminoase,alimente complete, fructe, legume etc…), autorul (Michel Montignac), a obţinut, odată cu scăderea răspunsului insulinic, atât o scădere în greutate, cât şi o reducere a factorilor de risc (glicemie,trigliceride, colesterol etc) (Dr. Herve’ Robert, medic nutritionist)
Autorul dietei Montignac, Michel Montignac, a stabilit, experimentând pe propria persoană, că pentru a slăbi, IG, să fie inferior sau egal cu 35. În motto, se afla deja chintesenţa, metodei valorificării conceptului de indice glicemic (IG), explicat în postul anterior.
Odată realizată greutatea corporală dorită, pentru a preveni creşterea din nou, în greutate, mesele, vor trebui sa aibă fiecare, o “încărcătură glicemică” în medie, între 35 şi 50. ÎG a fiecărui aliment se calculează înmulţind IG al acestuia, cu cantitatea de CH (carbohidraţi) dintr-o porţie şi împărţind rezultatul la 100. Adică, Încărcătura glicemică (ÎG) = (IG x cantitatea de carbohidraţi la o portie)/100. De exemplu, o porţie de caise uscate, de 60 grame, are IG = 30 şi conţine 27 g. carbohidraţi.
Deci, ÎG = (30 x 27)/100 = 8
Similar, ÎG a fiecărei mese, ne va arăta de câte ori, masa respectivă, va influienţa cererea de insulină şi o va mări, în proporţia raportului, între valorile acelor încărcături glicemice. Caz, în care, secreţia de insulină (insulinemie) va duce la lipogeneză (stocare de grăsimi), şi nu va stimula lipoliza (eliminarea grăsimilor de rezervă). Şansa celor care doresc să aplice metoda indicelui glicemic, pentru scăderea în greutate, constă în efectul reductiv, al diferiţilor factori, asupra acestuia. Decisivă, este consumarea în prealabil, de alimente, cu IG mic, după care, fenomenul de compensare, a glucidelor nefavorabile este mai eficient.
În continuare, se prezintă câţiva factori care duc la scăderea vitezei de golire a stomacului, permiţând astfel, pătrunderea progresivă şilentă a alimentelor, în duoden: starea granulară a alimentelor, prezenţa fibrelor, dată de tărâţe şi celuloză, din legume şi zarzavaturi; aciditatea conţinutului stomacului (fapt ce justifică folosirea oţetului de mere şi a limonadei calde, la sfârşitul meselor; prezenţa grăsimilor). În acest sens, o salată de legume, bine asezonată cu ulei, şi oţet sau zeamă de lămâie servită ca garnitură, la o masă cu un IG mare, ajută ţinerea sigura sub control, a nivelului glucozei din sânge.
PS. Scopul articolului, este de a iniţia, cunoaşterea conceptului de indice glicemic, spre a evita excesul de insulină, care, în final, duce la fenomenul insulino-rezistenţei, urmat de hiperinsulinism (vezi postul precedent, Obezitatea). Totodată, să realizeze legătura între Dieta individualizată, pe grupe sanguine, în vederea aceluiaşi deziderat, o concepţie alimentară sănătoasă. Astfel, vom transmite, valorile IG, în funcţie de grupele de sânge.
Madi şi Onu Blog 