Colindă pentru Moş Nicolae

Nicolae, Nicolae, moş mitraliat,
Ce ne mai aduci în ghete, moş nevinovat ?
Ce uzine, ce spitale, blocuri, ce lumini
Să îţi răstignim, moşnege, dragostea în spini ?

Nicolae, Nicolae, moş preaîncolţit,
Ca pe porc, vine Crăciunul, să îţi dea cuţit –
Şi rămân în urmă ghete de cizmari de soi
Ce au încălţat o ţară , însă cu noroi –
Nicolae, Nicolae, moş mitraliat,
Ai plecat, şi-ai luat cu tine viaţa de la stat –
Şi-a rămas în urmă-n ghete, fără tălpi şi aţă,
Viaţa cu-amintiri de pâine, viaţa de pe piaţă –
Nicolae, Nicolae, moş batjocorit,
Vinovat eşti, Nicolae, că nu ai murit –
Tot mai bântui pe planetă, pe la creditori,
S-achiţi ţării, datoria, şi apoi să mori –
Nicolae, Nicolae, moş analfabet,
Pe planeta de gunoaie, tu erai Poet –
Şi cu saci de mâna-a doua, de zaharicale,
Încălţai fără zgârcenie, talpa ţării tale –
Nicolae, Nicolae, moş vitriolat,
Ce ne mai aduci în ghete, ce decret de stat ?
Ce programe, şi ce fapte, că ai copii mulţi,
Şi-au rămas şi fără carte, flămânzi şi desculţi –
Nicolae, Nicolae, moş ciumat şi rău,
Ce-o fi fost, nebun şi-n moarte, şi pe capul tău ?
Condamnat să aduci daruri, ţării tale, mort –
Ţi-au acoperit calvarul foile de cort –
Nicolae, Nicolae, sub drapelul roş,
Ţi se vede, goală puşcă, crucea ta de moş –
Vino, moşule, şi drege, ce mai e de dres –
Că pe-afară tragem linii, doar după deces –
Nicolae, Nicolae, dac-ai înviat,
Cântă internaţionala limbii de la sat –
Că ai fost şi tu, ţărane, moşule de soi,
Doar un drept al ţării tale, ţara de apoi –
Nicolae, Nicolae, mort, dar vrednic eşti
Să ne bâlbâi despre mame, şi copii, poveşti –
Şi în ghetele curate, să ne pui, în dar,
Câte-un loc de muncă, frate, şi-un abecedar –
Nicolae, Nicolae, şi ţi-aş mai ura
Dar nu-i ţara poftei tale, ci a altora –
Măcar, moşule, din ceruri, să ne pomeneşti –
Căci de daruri, avem darul limbii româneşti –
Şi de nu ne-aduci nimica, e pentru că n-ai,
Moşule cu traistă mică, un sălaş în rai –
Dar împarte cu noi, frate, banii care scad,
Şi Crăciunul, moşulică, tot cu noi, în Iad …

Liviu – Florian Jianu – 5 decembrie 2008

Publicitate

IDEOLOGIA, PRO şi CONTRA …

În versuri, parcă-i mai uşor,
Să transmiţi ce-ncerci gândi,
Te lepezi de cuvinte sterpe,
Ce doar te pot împletici,
În cele ce voi arăta,
Doresc să fiu bine-nţeles !

De Salus Populi aş vrea,
Să mă exprim prin al meu vers.
Ades, mă-ntreb, de-ntreg poporul,
De necazu-ne-i vinovat,
Sau dacă nu şi Parlamentul,
În arivismu-i poluat,
În timp ce eu,
Zâmbind tembel, cu tâmpla-n palmă,
Mă erijez nevinovat.
Fără sincer a fi, măcar de formă,
Dar oare cine-i pur în astă Ţară,
Unde, sub chip  divers de Avatar ?
Şi colorat portocaliu,
Te poţi masca în Salvaţar.
Roşu, Galben şi Albastru,
E al nostru Tricolor,
Îngemănare de politici,
Şi de vai, bietul Popor,
Roşul, comunism, în faşă,
Galben, spirit liberal fantoşă,
Albastru, frustrare portocalie,
Şi deunăzi…, nebunie,
Din roşu–galben, un exaltat,
Portocaliu i-a înserat.
A durat însă puţin,
Pâna-au trecut aburii de vin,
Mă opresc acum, un pic,
Să mai strâng oleac venin …

Madi şi  Onu