PAUZĂ …

Vecinul, care-mi citeşte uneori blogul, îmi spune:

– Vecine, văd că-l tot aminteşti pe Geoană, pe un ton destul de contradictoriu, şi nu înţeleg, îl aperi de Antonescu şi Ponta, sau, asemenea lui C.T. Popescu, Bogdan Chireac, şi altor invitaţi analişti politici, îl consideri vinovat de câte ceva ?

– Vecine, să ne lămurim: eu nu sunt analist de nici o substanţă, dar ca un român adevărat, simt nevoia de pălăvrăgeală, ca să mă bag singur în seamă, şi să nu-mi fie ruşine, că-s român; că vezi cât de persuasiv este Gâdea în pornirea lui împotriva Puterii.

Adică, dacă ne conduc Băsescu şi marionetele lui, care nu-i sunt dragi şefului său Voiculescu, ar trebui să mă ruşinez că sunt de un neam cu ei. Nu -mi trădez neamul, oricât de mult s-ar da ei peste cap !

Observ şi eu că toată această adunătură, ne violează Ţara, dar dacă aşa zisa Opoziţie, n-o apără, fiind de o neputinţă jalnică, n-am să mă abrutizez, la dorinţa lor.

 Şi-apoi, nu „soluţiei imorale”, oferită de acest Voiculescu, ni se datorează condiţia actuală, ruşinea în care trăim ?

– Ai, măi, vecine, chiar ne violează ?

– Zău, vecine, nu te înţeleg ! Când mi te-ai plâns că o şleahtă de derbedei, ţi-au violat fiica, ba i-au transmis şi o boală venerică, iar eu într-o glumă neghioabă ţi-am spus că poate a vrut şi ea, ce mi-ai răspuns ? Că au ameninţat-o cu moartea, şi s-a gândit la copilaşii ei, care ar rămâne singuri !?

Nouă, când ne-au redus salariile sub perspectiva disponibilizării pe motiv de criză,am spus ceva ? Am tăcut şi am înghiţit-o! Sau ciuntirea pensiilor, cu C A S-ul, şi tot cortegiul de privaţiuni, sub ameninţarea Apocalipsei Crizei, n-au fost tot un soi de siluire ?

Iar toate, nu s-au făcut cu încălcarea unor legi, cu neglijarea rolului Parlamentului, prin „aşa-zisa asumare a răspunderii” ?

Toate astea, nu-s viol ? Iar noi, poporul: salariaţii, pensionarii, mamele şi copii noştri, nu suntem ŢARA ?

Dar poate nu-ţi plac adevărurile mele !?  Să ne oprim aci, pentru azi …

Observasem cum ochii, îi scăpărau de ură, împotriva mea, şi n-am vrut ca discuţia să degenereze, mai ales, că greşisem, amintindu-i de nenorocirea fiicei sale. Ne-am despărţit, zâmbindu-ne fals.

Că n-am nimic cu Geoană, doar că-mi displace răutatea lui imbecilă, răzbunătoare, o să-i spun altădată.

Madi şi Onu

Publicitate