Ca de obicei, uneori, visez ce mă impresionează ziua. Aşa se face, că mi-a apărut în vis, Premierul, care chipurile, m-a scos de sub zăpadă, mustrându-mă:
-Vezi, dacă nu erai leneş, mureai înzăpezit! Noroc de Antena 3, care printre anunţuri de publicitate, m-a sunat îngrijorată de soarta ta. Zice că nu-mi fac datoria.
Eşti teafăr,cum te simţi? Îi răspund, arătându-mi prin expresivitatea chipului, nedumerirea:
-Cărui miracol, se datorează ascultarea A3 de către Excelenţa voastră?
Cu arătătorul ridicat, m-a oprit să continui.
-Fără Excelenţă, te rog să-mi spui Meru. Îmi place cum încearcă unii, să mă minimalizeze.Dar ştii proverbul cu „ursul trece?”
–Totuşi, care-i rostul vizitei? insist eu.
-Aaa, nu renunţi, eşti mai persuasiv decât fetele de la Antene! Mi-a plăcut postul tău despre Ponta, şi aş dori să-l detaliem, pentru că sub aparenţa bunăvoinţei, am impresia că Ponta mi-a întins o cursă.
-O cursă, mă arăt eu surprins?
-Da, să mă contrapună voinţei Preşedintelui, dacă nu încep să mă ocup de problemele preferate Domniei Sale.
-Desigur, având în vedere orgoliul exacerbat al acestuia, ai putea avea neplăceri.
-Te-ai gândit şi tu, la asta?
–Sincer, nu! Mai mult la un gen de călăuzire, în problematica guvernării USL, în sensul că, după alegeri, pe care PDL-ul le va fi pierdut, chiar tu să-i fi rezolvat deja o parte. În dorinţa ştergerii păcatelor guvernării Boc, am convingerea că te vei strădui, dacă eşti într-adevăr o minte pragmatică, după cum se aude.
Pentru că românul, are idei puţine, dar fixe, şi nu va renunţa să-l dea jos pe Preşedinte, şi camarila portocalie.
– Să ştii, spune Meru, că mă bucur să te fi descoperit, fără prejudecăţi politice.
-Ei, la asemenea aprecieri, îţi fac şi eu o dovadă de prietenie: ”fii tu însuţi”, nu te lua după rătăcirile de-o clipă, ale unora!
– Adică?
-Adică, nu mai comite gafe, asociabile colateral, comportării Preşedintelui, şi pe care orice „dătător cu părerea, le poate răstălmăci!”.
-Aaa, ceva în genul:”nu vorbi de frânghie, în casa spânzuratului. Altceva?
-Păi, urmează proverbul, că „doar competitorul politic te poate ajuta cel mai mult”.
Ascultă-l, reascultă-l, dă-i crezare, dacă are dreptate, şi dezarmează-l, lipsindu-l de pretextul oricărui nod în papură.
E ca şi cum ai asculta medicul, în păstrarea regulilor elementare de higienă.
Zâmbind larg, Meru îmi spune:”
-nu cred să ţin minte, vrei să te angajez, să mă tragi de mânecă, în preajma oricărei gafe impardonabile?
-Onorific…, da! Să nu mă simt obligat material, faţă de tine, încât să mă slugărnicesc perpetuu.
Bătăi puternice în uşă, crezând că sunt de la SIE, m-au trezit, şi nu mai ştiu, care-i statutul meu de demnitar guvernamental.
Era către ziuă.
Madi şi Onu
Madi şi Onu Blog 