Arhive lunare: aprilie 2012

ŞOCUL RCS-RDS

În loc de motto: ”Ar fi timpul, să ne aflăm şi limitele” – Clint Eastwood

Şocul, pentru „băieţii de antenă”, a venit  ca sfârşitul lumii, prezis şi neadeverit, pentrucă în lume, mai sunt şi alţii, în afară de credincioşii români. Îmi pare şi mie rău de cât rating vor pierde.

Nu de USL, că  în curând încep localele. Poate că Domnul a vrut să vadă cât suntem de cum suntem. Iar daca unii,  poate mai aveau nevoie de argumentele propândacilor versus putere, eu  devenisem alergic 😀

Eventualitatea unor surprize electorale va confirma adevărul acelora, care încearcă, într-un dispreţ suveran, să distrugă această  aglomerare informă.

Oricum, este timpul îndemnului din motto, fie şi riscând pierderea localelor.

Totuşi, profilactic…,  să nu ratăm momentul, să ne mobilizăm forţele din teritoriu. Vom  afla astfel pe ce unde cerebrale, ne bizuim. Dacă avem idee de ideologie, ca instrument politic, şi nu ca imbold al urii/ dezbinării, confundându-ne părţile, (dreapta cu stânga şi viceversa), sau  această expresie papagalicească, poate constitui factorul intrinsec al existenţei noastre onorabile, fie şi la a ne primi agheazma demn, nu ca o turmă însetată, uitând că suntem suferinzi, dependenţi de medicamente la preţuri reduse, mândri în a nu ne văicări, cerşind mila celor cărora ne expunem goliciunea şi nevoia de compătimire cu orice preţ.

Aşadar, să-şi pună USL-ul gonacii, pe urmele încălcătorilor de lege, şi să lase complicitatea, precum gunoiul de sub preş.

Să îndemne psihologia mulţimilor, să încerce să deprindă spiritul liberei iniţiative antreprenoriale, şcolindu-i pe lângă organizaţiile locale de partid.

Să nu le fie ruşine, să-şi recunoască ignoranţa şi tembelismul în promovarea liberalismului social, fără prejudecăţile „pierderii identităţii ideologice”, (auzi tu, proletarului liberal, îi este ruşine să nu redevină proletar social- democrat înstărit, „prin sine însuşi”, iar sărăntocului social-democrat, să-i fie ruşine, să valorifice spiritul privat al devenirii de sine, prin implementarea pragmatică, a libertăţilor democratice şi a spiritului liberalist).  Mor şi curcile, de râs, de asemenea conştiinţe ideologizate. Aşadar, băieţaşi, lăsaţi hâra ideologică şi apucaţi-vă de politică adevărată !

Lăsaţi spaimele ideologice şi capacitaţi mulţimea la „devenirea de sine”, cu ajutorul idelogiei voastre neprecupeţite.

Urmaţi pilda misionarilor şi răspândiţi-vă credinţa politică, dacă într-adevăr o aveţi !

Făceţi-vă apostoli destoinici şi credibili !

Urmaţi pilda lui Iisus, care a pornit cu doisprezece apostoli, în creştinarea oamenilor ! Cred că este marea lecţie cerească, sugerată poporului român, o dată cu Învierea Domnului.

Hristos a Înviat !

Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Educaţie, Politică, Râsu/Plânsu, SARCASM

ARMEANCA

S-a petrecut  la Moscova …

 În căminul mixt de aspiranţi şi studenţi. Ambii, eram aspiranţi. Ca orice brunetă exotică, exploda de energie. Mică de talie, în timpul dansului, respiraţia ei pasională, îmi dogorea cămaşa, în  dreptul sternului, de unde se răspândea în torace, aprinzându-mi imaginaţia.

Când am simţit-o grea, lăsându-se parcă îmbrăţişată în ritmul ameţitor al valsului, am început să mă întreb, dacă e bine ce se întâmplă.

Fusesem prevenit, de prietena ei, că  doreşte să ne cunoaştem, pentru felul cum stâlceam limba rusă.

Motivaţia dorinţei ei, m-a ambiţionat, mai ales că voiam să vorbesc bine şi rapid, ruseşte. Începea să-mi placă perspectiva, dar, mă şi temeam, neştiind dacă, pe lângă consecinţa intimităţii, conturate în ritmul dansului, prin respiraţia ei, plină de promisiuni voluptoase, nu mă aşteaptă complicaţii, pe care oricum, nu le doream,  atâta timp, cât scopul meu era obţinerea titlului ştiinţific.Cu toată prudenţa impusă, m-am trezit alături de ea, învăluit  de aburul îmbietor al unei cafele atât de tari, încât am uitat de reproşurile ce le meritam. Clipele petrecute în intimitatea eternului feminin, au savoarea lor specială. Nu poţi descrie starea de bine profund afectuos, care te cuprinde, şi care te îndeamnă la reciprocitatea retrăirii.

În clipele pasionale ale magnetismului, sufletesc,deseori, ca bărbat, te pierzi, fără să sesisezi, aspectele ludice.

Acum, când scriu, îmi amintesc momentul  revenirii mele, la realitate.

Într-o zi, o cunoştinţă, îmi spune, zâmbind strâmb: tu când te mai pregăteşti, dacă te ţii mereu de concerte?

Deseori,  când te amuză inadvertenţa curiozităţii unora, o dai pe glumă, neluînd în serios , cele auzite.

– Ce să fac şi eu, am obosit de atîta  muncă!

-Aaa, deci are dreptate Armeanca?

Am ciulit urechile, ca atunci când strigătul cucuvelei, prevestitor de moarte, îţi îngheaţă fiinţa.

-Ţi-a spus ea asta?

-Da, zâmbeşte triumfătoare , aşa zisa prietenă.

Mi-am luat rapid la revedere, simţind nevoia să mă reculeg, ca în faţa iminenţei unui pericol.

M-am frământat toată noaptea, dacă să mai continui o relaţie, care căpăta aspecte maniacale, mai ales într-o ţară, precum URSS.

A doua zi, când a venit la mine, i-am explicat totul, şi că, dacă nu reuşeşte să se  abţină de la asemenea extravaganţe, nu mai putem continua, oricât de dragă mi-ar fi prietenia ei.

Cu ochi trişti şi demni, m-a privit, spunându-mi:

-Nu cred că voi reuşi!  Prezenţa ta, înseamnă o lume a imaginaţiei mele, în care mă simt eu însămi.

Dar am reuşit, amândoi, aşa ca, multe luni, după…, să ne minunăm, de exagerările rătăcirilor clipei.

Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ...

SĂ FIM CONDAMNAŢI, DELIBERAT, LA INVOLUŢIE ?

Motto: ”În loc să vezi paiul din ochiul vecinului, mai bine scoate bârna din ochiul tău!” – proverb românesc.

Adică, în loc să clamezi Hoţia Puterii, mai bine recunoaşte, cu aceeaşi  vehemenţă, că hoţia este un dat uman! La noi, se fură! Se fură capacele de fontă, de la gurile căminelor de canalizare, se fură voturi, se fură obiecte de metal, se fură pensiile morţilor.Se fură într-o complicitate generală.

Poate da, poate nu, dar în România se fură, şi trebuie recunoscut, sus şi tare, implicit necesitatea luării măsurilor coercitive necesare. Pentru că, aşa cum „românii au talent”, „aceiaşi români îşi pot însuşi talentat şi dezvăţul răului.

 Postul mi-a fost inspirat, de surpriza oferită de propagandistul  antenist, de serviciu, Răzvan Dumitrescu. Şi vorbeşte băieţaşul acesta „înspumat de repetiţii”, despre neregulile Oficialităţilor, mascate prin tot soiul de subterfugii. Ultima, ar fi, cum  că  neregulile de la fondul de pensii,  s-ar datora decedaţilor, întrucât nu mai ştiu ce sume, s-au primit,  în cazul unor pensionari decedaţi.

Şi vezi Doamne, Guvernul care face şi  drege, este vinovat, că nu are evidenţa strictă a morţilor.

Totul corect poate, până nu te întrebi: „dar dacă se vorbeşte de „hoţia unora”, a „celor din oficialităţi”, de ce nu se face o aluzie măcar, despre faptul că tot hoţie, este şi gestul românilor care se pretează să ridice necinstit acei bani necuveniţi? Şi atunci, de ce să încurajăm hoţia la români, prin omisiune, pretextând  lovituri date Puterii?

Sugerând că se pretează la necinste, acei care aduşi în sapă de lemn, de către putere, nu ar avea altă soluţie existenţială ?

Sunt profund revoltat de pierderea memoriei unora. Şi pentru a elimina orice ambiguitate, am în vedere uitarea „soluţiei imorale” care ne-a adus în această stare.

Aşa, nu vom ajunge o naţie superioară !

Iar paradigma ”soluţie imorală”, cu ajutorul acestor complicităţi, „nu este decât o excepţie, care întăreşte regula!”, şi care se va perpetua naţional, de-a pururi.

Cât timp, ne vom complace în a nu striga: ”uite hoţul/răul”, nu ne vom ameliora soarta !

Maladia oricărei  hoţii/răutăţi, trebuie tratată şi psihanalitic.

Poate, prin jocul astrelor, hoţul pensiei decedatului, sau progenitura acestuia, mâine, va ajunge parlamentar ?!

Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Educaţie

APA

Motto: „Cu sănătatea, nu-i de glumit !” – Madi şi Onu

Pe blogul ”Oana Clara – Diverse diversificate”, un post, foarte interesant: Apa si secretele ei. Păcat însă, că e un film făcut de ruşi. Tradus, nu ştiu de cine, în limba engleză. Oricum, mie mi-a plăcut. La un moment dat, m-am gândit că poate ruşii l-au tradus, amintindu-şi că ani în urmă, fosta URSS, pentru culturalizarea omului nou sovietic, traducea tot ce găsea bun în lume, şi răspândea cultura universală, pentru cazul că acesta, ar fi dorit, să se culturalizeze. Probabil, tânjeau după vremurile, când nobilimea rusă nu vorbea decât franţuzeşte.

Dar să revin la secretele apei, despre care vreau să vorbesc, în baza motto-ului introdus în postul precedent, şi anume:”cu sănătatea, nu-i de glumit !” Concret, citând tot un medic rus (Mickhail Tombak): ”Sunt 130 de feluri de apă în natură. Apa  din celulele corpului se află într-o formă special structurată. Toate celelalte fluide pe care le consumăm trebuie să fie purificate şi transformate în această formă structurată specific. Procesul foloseşte o cantitate semnificativă de energie. De exemplu, procesarea  unui litru de apă fiartă necesită 46 kcal. Energia procesării fluidelor pe care le consumăm de-alungul vieţii se adună în cantităţi uriaşe. Trebuie să ţinem minte că sănătatea noastră depinde de cantitatea de energie pe care o foloseşte organismul pentru a se întreţine. Cu cât mai multă energie este folosită pentru procesarea apei inutile, cu atât mai puţină rămâne pentru repararea celulelor şi pentru lupta împotriva bolilor”.

Un exemplu: ”Îmbătrânirea, începe cu apariţia ridurilor, atunci când celulele corpului încep să se usuce, din cauza incapacităţii corpului, de a asimila şi procesa apa pe care o consumăm.”

Autorul, vorbeşte apoi, despre cum prin fierberea apei se înlătură forma activă de oxigen, rezultând o apă moartă, pentru că structură sa este schimbată, pierzând informaţii biologice valoroase provenite din pământ. Şi de aceea, nu este sănătos să folosim mereu apă fiartă.

 Apa structurată este cea mai benefică pentru sănătatea noastră. O putem obţine pe două căi: din fructe şi legume, din sucul obţinut din accestea şi din gheaţa topită. Cu toţii am auzit de beneficiile hranei vegetale (fructe şi legume), şi ale sucurilor acesteia. Cât priveşte însuşirile sanogene  ale apei din gheaţa topită, au fost descoperite, din următoarea constatare de viaţă:

”Oamenii de ştiinţă au cercetat faptul că poporul Yakut din Siberia, din nordul Rusiei, are o longevitate ridicată, în ciuda vicisitudinilor climei siberiene, şi a unui mod precar de alimentaţie. Răspunsul la acest mister s-a dovedit a fi foarte simplu. Poporul Yakut foloseşte, de secole, apă de băut obţinută din tăierea şi topirea gheţii.

În episodul următor,posibilităţi pragmatice pentru sănătate, privind folosirea apei structurate.

Madi şi Onu 

2 comentarii

Din categoria De sănătate ...

CURA DE SLĂBIRE

În loc de motto: ”Cu sănătatea, nu-i de glumit!” – Madi şi Onu

N-o să mă credeţi, dar tema a fost tratată, la  Sinteza zilei. Invitaţi, „oameni de vază”, precum Nadine, Nicoleta Luciu şi Răzvan Popescu.

Nu-i cunoşteam, dar fiind invitaţii lui Gâdea, mi-am zis că merită să urmăresc emisiunea. De altfel, speram să aflu ceva date pentru regimul hipocaloric, despre care am auzit numai cuvinte de laudă.

Ce păcat însă, că nu am priceput esenţialul. Adică, toţi vorbesc despre slăbit, dar n-am auzit la nimeni o vorbă despre aportul caloric. Toţi, dar absolut, toţi, se laudă cu mâncare puţină, dar despre metabolismul bazal, nici un expir.

Ori, din câte am mai citit şi eu, ca să funcţioneze: să pulseze sângele, să respire, să digere, să-şi producă minimul de confort termic necesar, să transpire, să se autopurifice, orice organism viu, are nevoie cel puţin, de o brumă de energie.

Care.., la  om, în medie, nu trebuie să scadă sub 0.95kcal/kg şi oră de viaţă, la femei, şi 1 kcal/kg şi oră de viaţă, la bărbat.

În afară de nevoile fiziologice, invitaţii, mai excelau şi în eforturi fizice, aproape zilnic, la sala de fitness.

În concluzie, respectivii ar trebui după ştiinţa mea, să cadă din picioare, extenuaţi, lângă tainul lor  păsăresc.

Concret, mie, la 72 kg, îmi sunt necesare zilnic, cel putin 1700 kcal. Pentru asta, am socotit, că mi-ar fi trebui, 200 g de linte, 100 g de cereale, 1oo g  seminţe de floarea soarelui, 100 g caise uscate. Iar ca să le consum, în 5 mese risc o indigestie serioasă.

Este adevărat, că produsele de mai sus, îmi asigură nu doar nutrienţii necesari: proteine, lipide, carbohidrati, ci şi  mare parte din oligoelemente, sau vitamine. Ca să nu vorbesc, de aportul enzimatic, întrucât, exceptând lintea, totul este neprelucrat termic.

Şi nu mă omor cu sală, cu role, cu abdomene, cu., cu…!

În concluzie, ca să fi fost credibili cei trei faimoşi, ar fi trebuit să vorbească puţin, şi despre aportul lor caloric zilnic, ca  şi din ce produse alimentare este obţinut.  Sau cât pot rezista acestei înfometări.

Spre exemplu, în cazul regimului Scarsdale, se recomandă limita de 1000 kcal zilnic, şi un minim proteic, pentru susţinerea celulelor, respectiv, a grupărilor anatomice,  alcătuite din acestea (ţesuturi, organe , aparate, sisteme, întregul corp).

Dar totul,  pe o durată de zece zile, în alternanţă cu o altă perioadă având o suţinere calorică adecvată.

Nu mă îndoiesc de cunoştinţele şi de experienţa invitaţilor, însă poate era necesară, o pregătire prealabilă a moderatorului,  ca emisiunea să fi fost şi instructivă.

În cazul în care pot fi ajutat în nedumerirea mea, solicit îndatorat, schimbul de informaţii, întrucât, „cu sănătatea, nu-i de glumit !”

Şi nu renunţ la „regimul hipocaloric”, aşa cum UDMR-ul, nu renunţă să ne infesteze Ţara !

Madi şi Onu

Un comentariu

Din categoria De sănătate ...

ADN-ul ŞI BÂTA !

Printre invitaţi, de Paşte, cineva este filogerman. Simpatic, abordabil, îndrăznesc să-l întreb:

– Oare cum au ajuns nemţii, la civilizaţia actuală ? Să fie într-adevăr o rasă superioară ?

După o uşoară ezitare, semn că  am fost bine receptat,  îmi răspunde cu o voce , parcă încercând a fi sigur, de corectitudinea spuselor sale:

– Greeeu de spus. Cred că mai degrabă un amestec de ADN şi bâtă.

– Bâtăăă ! Accentuez eu, spre a-mi exprima nedumerirea.

– Da, bâta legii, mă imită el, privindu-mă atent.Până nu s-au pus cu pedepse şi constrângeri severe, pentru nerespectarea regulilor, îşi cam făceau şi ei de cap. Uite, spre exemplu, regula fiscală ! Ai încălcat-o, te-ai fript şi la repetare, închisoarea te aşteaptă, cu efectul implicit al discreditării onorabilităţii tale, ca om de afaceri.

– Într-adevăr, cunosc şi eu pe cineva, român, desigur, nevoit, din cauza eludării fiscului german, să plece definitiv, de acolo, deşi treburile, îi mergeau binişor.

Mi-a şi spus: ”dacă mă întorc, ăia mă închid.”  „Şi ce interes am ? ”

– Oricum, rigoarea fiscală, îi fereşte de deficit bugetar. Nu ştiu cum stau cu economia subterană, dar pe cale de consecinţă, presupun că este stăpânită.

– Apropo de”reguli”, intervin eu, îmi povestea cineva, că în Austria, într-o localitate   de specific balnear, nerespectarea selectării deşeurilor menajere, pe hârtie, plastic, sticlă, metal, şi alte câteva subclasificări, este destul de usturătoare, indiferent că eşti  în trecere, sau localnic.

Un căscat discret al interlocutorului, îmi dă de înţeles, că este momentul abandonării temei respective.

Mă opresc, întrebându-mă, în sinea mea, când vom avea şi noi conducătorii, în stare să ne educe, fie şi prin exemplul personal, de care, măcar să te ruşinezi la distanţă.

Nu văd răspunsul şi o nesiguranţă sfâşietoare, îmi cuprinde fiinţa.

 Madi şi Onu

11 comentarii

Din categoria Educaţie

CANDELA NEAGREATĂ ŞI CANDELA OFICIALĂ

Asocierea, mă trimite cu gândul la poluarea alimentară, şi la E-uri. Că n-o să cred asemenea bazaconii bişniţăreşti, patriarhale.

Dacă însăşi Biserica, se pretează la asemenea trocuri, ce să mai spui de politicieni ?

Mă uit trist, la candela moştenire părintească, spunând: „dacă eşti neagreată, făcătură comunistă, să ne introducă diavolul în suflet ?”

În timp ce o privesc, măcinat de aceste gânduri, induse de”candela oficială”, candela părintească, arde tihnit, fără gânduri îndoielnice.

Ea ştie, că o candelă, în sine, este un însemn al credinţei ! Nu-şi aminteşte în existenţa ei, din moşi strămoşi, de la mocanii Sibiului, până la avocaţii bârlădeni, să se fi îndoit cineva de mesajul de credinţă pe care-l transmite celor care i se închină, sau să nu le fi ascultat şi îndeplinit vreo rugă adresată Domnului.

O înţeleg,  şi o cred, dar mesjul diavolesc, patriarhal, mi s-a strecurat în suflet.

Lumina, candelei părinteşti, tresaltă într-un spasm, dureros, parcă mi-ar spune:”să nu te îndoieşti în credinţa ta, din cauza nici unei întruchipări diavoleşti, strecurată, în ierarhia Sfintei Biserici ! Dumnezeu este pretutindeni, indiferent dacă oficial sau neagreat !”

Ca şi diavolul/răul din sufletul/mintea omului, indiferent de condiţia lui, gândesc eu, în replică.

Dar oi avea dreptate, când părinţii mei au fost nişte icoane ?

Madi şi Onu

17 comentarii

Din categoria Credinţă