În DLRA, carantină înseamnă:”complex de măsuri (în special izolarea) luate pentru a împiedica extinderea unei boli, a unei epidemii”.
Concret, prin boală eu înţeleg şi dedublarea personalităţii;
acea anomalie, care când se manifestă, face din individul normal, un aberant-anormal; atât de convins de elucubraţiile sale, încât nu-şi sesizează penibilul condiţiei de facto.
Concret: azi, la emisiunea Sandrei Stoicescu, pe care, spre regretul meu, nu o consider prea discernă în patologiile psihotic-morale, deşi ar fi absolvit „Psihologia”, un prea-vocal firoscos cu studii, se laudă el,”filologice”, s-a pronunţat, cu morga plebeului, că Ponta ar fi afirmat, că dacă se dovedeşte „plagiatul”, va demisiona din funcţia de Prim-ministru.
Spre mândria mea cerebrală, îmi amintesc de ceva opus neroziei afirmate de aceşti indivizi, care pe bună dreptate, ar trebui carantinizaţi, pentru dezinformare, fără intenţie.
La obiect, dacă tupeul i-ar îndemna să mă contrazică, să caute prin arhivele lor video, apariţia lui Ponta, după lansarea diversiunii cu plagiatul său.
Secvenţa a fost cam următoarea: o fătucă, vorba lui Cristoiu, l-a întrebat ce va face, dacă se va confirma, calomnia.
– Ce trebuie! a răspuns prompt, Ponta.
-Adică, vă veţi da demisia, a replicat antenista în devenire?
-Nu…, voi renunţa la titlul de doctor!
În nici un caz, nu voi demisiona!
Succint, nici vorbă, de demisie!
Şi voi adăuga eu: „în afirmaţia filologului” nu este vorba de un sindrom de dedublare a personalităţii, care trebuie carantinizat?
În ipocrit vehiculata deontologie profesională, nu poate fi vorba de malpraxis?
În context medical, s-ar interzice profesarea.
Ce-i de făcut în cazul acestor indivizi certaţi cu memoria?
Nu cred că ar trebui interzişi; la câte enormităţi debitează, am rămâne fără presă.
Şi cutumiar, este necesar un scheunat de căţel, în fiecare gospodărie ţărănească.
Din câte ştiu, la eliberarea carnetului de conducere,se ţine seama de abilităţile psiho-motrice ale candidatului, ca şi de reacţiile psihotice ale acestuia, în eventuale stări conflictuale din trafic.
Astăseară, Dana Grecu, a repetat afirmaţia tendenţios eronată, cu „demisia lui Ponta”.
Cu, „mă rog…, spusă undeva, într-un interviu, dat unei reviste spaniole”.
Interesant, că Radu Tudor, n-a temperat-o cu „interviul”relatat de mine, mai sus.
Eu, când văd cum cineva perseverează în greşeală, am o vorbă:
„dacă nu vrea, lasă-l să moară prost!”
Să aibă şi Radu Tudor, aceeaşi regulă?
O altă trăsătură nocivă a dedublării personalităţii este că în mod inconştient,insistând să te dai deştept, cu orice preţ,
„fetişizezi” răul, consolidându-l astfel.
Total contraindicat în visceralitatea la care asistăm.
Madi şi Onu