Motto:”Discurs de amvon, ca să fie pace în lume!”-Adrian Ursu
Îmi stătea pe limbă ideea dar nu-mi ajungea fermitatea deciziei.
Auzindu-l pe A.Ursu, mi-am amintit de o muştruluială pe care mi-a tras-o tatăl meu, privind impotenţa, sub pretextul cucerniciei, de a nu-l trage pe ticălos, la răspundere chiar cu propriile lui arme.
Îi povesteam tatălui meu ÎNVĂŢĂTORUL, cum un şef de-al meu, mă şicanează, deşi de felul lui, era un individ valoros.
– Cum ai spus:”valoros?”, a sărit în sus tatăl meu. Atunci tu eşti un mare dobitoc, şi bine-ţi face!” Să-l mai şi apreciezi, după răul pe care ţi-l-a produs?”
Mi-am amintit această lecţie primită de la tatăl meu, căruia îi sunt şi acum recunoscător, aseară, când al-am auzit pe Valeriu Zgonea, preşedintele Cameri Deputaţilor, declamând, cu un aer tâmp:
„eu nu vreau să se spună, că USL-ul, a înlocuit PDL-ul, ca să aplice aceleaşi metode!”
Era de fapt o reacţie de impotenţă, la sugestia lui Petre Roman, că pentru nereguli, pot fi găsite căi de stăvilire, valorificând Instituţia atotîndrituită a Parlamentului.
Am fost şocat, să-l aud, şi mi s-a făcut o milă cumplită de Premier, că are asemenea stupizi farisei, în rândul Parlamentarilor. Poate că ar trebui să ia ceva lecţii de conduită, de la Traian Băsescu, a cărui deviză de viaţă este parcă aforismul lui Seneca:
”Vivere militare est”(A trăi înseamnă a lupta”).
Sau o fi şi Premierul, vreun habotnic, debitând nerod:
”Iartă-l Doamne, că nu ştie ce face!”
Madi şi Onu
