Arhive lunare: noiembrie 2012

CONEXIUNI!

Dimineaţă, l-am ascultat pe deputatul PDL de Galaţi , M.Toader, aberând, încercând să mă prostească.

Nimănui nu-i place să fie luat de prea prost. Şi mie, la fel!

Am închis, supărat pe  credulitatea mea, că mi s-ar adresa cu astfel de scorneli, cum că din cauza guvernării USL, uite la ce s-a ajuns.

Tipul are ghinion, că dacă USL însemna numai PSD, dar  nu şi PNL,  aş fi avut dubii.

Întrucât, această alianţă are pentru mine, virtuţi homeopatice, care transformă întregul în ceva cu totul nou şi diferit, cu valori de elixir pentru România.

Mai mult, adept naturalist, ştiu că prin altoire, se obţin specii roditoare absolut noi.

Adică, PSD este portaltoiul , iar PNL altoiul.

Am închis, pur şi simplu, cu o înjurătură oribilă, de soţia m-a luat scurt:

”nu ţi-e jenă măcar de mine?”

I-am prezentat inutil scuze, răul fiind deja făcut, şi m-am întins în pat, cu gândul la inocenţa copilăriei. Mi-am amintit de  porcii crescuţi de părinţi, spre a fi siguri, că nu vor avea trichineloză, să le îmbolnăvească odraslele.

Îmi plăceau porcii, cât timp, nu mă loveau cu râtul.

Atunci, îi plezneam peste bot, să-i liniştesc. Dar unii, fideli genei lor porcine, uitau repede, şi mă obligau să-i troznesc, din răsputerile mele de copil.

Atunci, guiţau puternic, mama mă certa, eu plângeam, iar ca să mă liniştească,îmi spunea:

”lasă-l în pace mamă, porcu-i porc, până-l tai!”.

Dă-i cu jordia peste bot, şi fă-te că nu-l observi!”.

Odată, însă, unul m-a muşcat rău de tot.

La care, mama n-a mai fost îngăduitoare.

A doua zi, a chemat un om din sat, şi gata, cu porcul, care nepedepsit, m-ar fi muşcat mereu.

În timp ce-l pârleau, mă uitam la fălcile lui, ce-mi păreau imense. Aceeaşi impresie de enormitate, mi-o dau  buldogii şi rechinii.

Cu lacrimi de milă pentru porc, şiroindu-mi pe obraj, mi-am întrebat mama, dacă buba îmi va trece, după tăierea porcului.

Da, puiul mamei, îţi va trece! Păcat, că nu l-am tăiat mai demult.

Probabil aşa trebuie procedat cu toţi porcii, când încearcă să te muşte:

dat peste rât şi terminaţi!

Madi şi Onu

6 comentarii

Din categoria Onu, Proză

„MĂRĂŞEŞTI!”

În loc de motto:„La băutură, sunt cel mai bun!”-Madi şi Onu

Azi, m-am sculat cu chef. Am senzaţia, că sunt inteligent, şi mă pricep la toate. Cred că aş putea fi al treilea, care să meargă la UE.

Îi spun soţiei:

– azi vreau să tachinez bloggeriţa preferată.

Nu m-a întrebat cine este şi nu i-am spus că mă gândesc la Sorina.

-Dar ce-ţi veni? mă întreabă ea uşor neliniştită.

-Da chiar, ce mi-a venit? răspund eu uşor derutat . Şi-mi amintesc brusc.

Aseară, m-am răsfăţat cu nişte Merlot roşu, demidulce, suficient, cât să- mi vină să fredonez nostalgic,melodia „Se mărită Mona mea”, şi să-mi amintesc de Schwartz , tractoristul evreu, cunoscut pe unul din şantierele Patriei.Petreceam ore plăcute, în compania lui ademenitoare. Într-o seară, am început să mă laud:

– că-s deştept, că ştiu multe, că n-am nevoie decât de socotitori, ca să fiu Preşedinte de colectivă, că…

–Stop, stop, să-ţi spun şi eu ceva, că am şcoala sufletului omenesc.

Mi-a spus-o de parcă m-a ameniţat cu un pistol.

Şi ca să-mi confirme că vorbeşte serios, a continuat,  pe un ton trist.

-Tu nu te-ai întrebat, de ce un evreu tractorist?

-Ba da, spun eu şovăielnic, dar.. –Nici un dar, sunt victima propriei mele prostii.

Cu ochii holbaţi, de uimire, că nu l-aş fi bănuit nici măcar de naivitate, cred că l-am încurajat spre destăinuire. Mai trage o gură de vin de Sighişoara, oftează, şi începe.Ştii că noi,(evreii), subînţeleg eu, preferăm activităţi intelectuale.

Ei bine, nici eu, aşa tractorist, cum mă vezi, nu fac excepţie de la regulă.

Am lucrat la Serviciile Secrete ale noastre, până m-au dat afară. Şi de-atunci, orbecăi prin lume, să-mi ispăşesc păcatul.

Impresionat,de tristeţea din vocea lui, păstrez tăcerea.

-Nu mă-ntrebi, ce am pe suflet?

-Ba da aş dori, dar îţi respect tristeţea, şi renunţ.

–Îţi aminteşti că te-am întrerupt, când te dădeai mare?

-Ba da, că am meteahna asta, când sunt băut.

-Ei bine, o avem şi eu, dar la noi, la Serviciile Secrete, sunt nişte reguli stricte: să nu ieşi sub nici  o formă, în evidenţă, ca să nu atragi atenţia asupra ta.

-Adică?

-Simplu: să fii cumpătat în toate: la mâncare şi băutură.

Să nu atragi atenţia asupra ta, prin tot soiul de parfumuri, şi de unguente; să nu te dai prea deştept; mai bine, mai prostănac. Aşa poţi atinge culmile consacrării dimensiunii tale.

-Şi?

-Şi eu nu le-am respectat, îmi plăcea să fiu ca păduchele în frunte, cum spuneţi voi,  aşa că m-au dat afară.

-Da tot nu te-ai lăsat!

-Încerc să-mi sting  amarul, prietene.

Compătimindu-l sincer, am încercat să-i liniştesc oful, întrebându-l aşa-ntr-o doară:

-Mă, tu nu cumva mă spionezi?

-Măgulit,m-a strâns de braţ: nu, prietene, n-ai fi interesant pentru mine!

Târziu, am auzit, că l-au găsit mort, într-un şanţ. Duhnea rău, a băutură.

Probabil, încercând să-şi înece amarul.

Ei drăcie, dar am uitat s-o tachinez pe Sorina.

De fapt, e o glumă, cu iz moldovinesc.

Cică într-un compartiment, dintr-un tren, se aflau doi călători.

Unul liniştit, cum spunea tractoristul, altul agitat.

La fiecare oprire a trenului, agitatul sărea şi deschidea geamul.

-Atunci, liniştitul spunea:

„mă răşeşti!” Tot aşa, după mai multe staţii, agitatul, agasat, îi spune:

-Nu-i nici un „Mărăşeşti”, cetăţene !

-Uimit, liniştitul, îi răspunde:

-nu staţia „Mărăşeşti”, mă interesează;

doar te  atenţionam, că „mă răşeşti”.  Şi încercă să mimeze un acces de tuse.

Mi-a plăcut grozav gluma, iar în ultimul timp, parcă mi-e şi dragă.

Tachinez, desigur!

Ca în gluma aia, cu şefii statelor UE, ascunşi pe sub mese, de ameninţarea României, cu dreptul de veto, al lui Ponta.

Mi-a plăcut, că măcar într-un banc prost, s-a ştiut de frica României!

Madi şi Onu

12 comentarii

Din categoria Diverse ..., Proză

OBAMA SAU ROMÂNIA?

Am citit şi eu, despre fata care a glumit prosteşte pe internet, că l-ar omorî, pe Obama, în timpul campaniei electorale a acestuia. Urmările, se cunosc, au făcut ocolul lumii. Am luat faptul, ca pe o ştire, fără emoţii, fără prejudecăţi.

Câteva zile în urmă,am aflat că un oarecare Tokeş ar fi vorbit ceva despre Transilvania. Ceva, ce pentru mine şi România, sună ca gluma acelei americance pentru Obama. Însă, nici o reacţie oficială, ca în cazul americancei.

Şi de-atunci, mă tot gândesc:

nu mai bine Obama, decât România?

Madi şi Onu

4 comentarii

Din categoria Politică

SOLII EXTRATERESTRE

Aseară, pe Statistici site, am observat apariţia a doi noi Followers :mirceavladut
http://mirceavladut.wordpress.com  şi

liviuchrisavram
http://liviuchrisavram.wordpress.com

Că m-am bucurat, şi cât…, n-are rost să mai spun. Ar fi ceva pleonastic, în genul „trăiesc!”. Ca de obicei, a urmat un vis.

Se făcea că mă vizitează vecinul, cu o faţă îngrozită, şi-mi spune:

– Vecine, am avut un coşmar, şi mi-e cam frică; o fi de rău?

-Dar de ce vecine? îl aţâţ eu la destăinuire .

-Ceva groaznic!Parcă m-am transformat într-un nor de ceaţă.

-Şi, care-i baiul?

-Că după aceea, m-am împrăştiat. Oi muri?

-Nu, vecine, stai liniştit! Cu toţii suntem un nor de ceaţă.

O ceaţă agitată, ca şi gândurile care ne frământă.

În timp ce tăifăsuim, aduce o sticlă de coniac Napoleon,  şi adulmecându-i fericit buchetul, spune:

-Şi licoarea asta e tot nor?

–Şi sufletul, vecine.

-Aaa, înţeleg. De-aia se spune în popor, că după ce moare omul, din cadavru, timp de trei zile, iese un abur, ca un nor!

– Nu ştiam asta, îi răspund eu, cu ochii închişi, ca să trăiesc mai bine aroma dulceag-provocatoare a coniacului.

-Dar ştii ceva? Poate nu mă crezi. Şi eu, m-am îndoit, însă după ce am citit cartea asta, parcă s-a produs ceva în mine.Vrei?

-Spune, ştii că te cred cam aiurit, răspunde el, repetând gestul de a savura parfumul licorii.

-Gata, stai să iau cartea!

Mai trag o duşcă de licoare, o savurez,  în stilul meu, deschid cartea, şi-i recit:

”Universul este mult mai complex şi mai minunat decât credem noi”.  Şi noi, ca nisip foarte fin al acestuia, adaug eu, de la mine.

”Să ne privim palma, pe care pretindem că ne-o cunoaştem pe de rost, la microscop. Nu mai vezi pielea şi ridurile ei, ci te trezeşti în faţa unei planete ciudate, acoperită de dealuri şi văi. Dacă măreşti şi mai mult suprafaţa microscopului, astfel încât acesta să mărească suprafaţa pielii de 20.000 de ori, vei vedea o mare de celule. (vezi, glumesc eu, munţii s-au transformat în mare!) (Când l-am privit se uita la mine, ca la Antihrist.) „Dacă privită liber, palma apare solidă, în realitate, există foarte multe spaţii libere. De pildă, spaţiul dintre doi electroni alăturaţi, care se rotesc, este în proporţie de 99,999999999%.

Cu alte cuvinte, mâna ta este în proporţie de 99,9999999999% goală. Dacă ai putea elimina întregul spaţiu gol din mâna ta, aceasta ar deveni atât de mică, încât ai avea nevoie de un microscop pentru a o vedea. Deşi ar continua să conţină acelaşi număr de atomi, şi ar cântări la fel de mult ca acum, ea ar dispărea din faţa ochilor tăi”.- Aşa or fi găurile negre?meditează el.

-După cum vezi, vecine, eu cred că azi noapte, te-ai visat sub un ultramicroscop, fără nici o conotaţie prevestitoare de rău.

Deci, stai domol, şi mai toarnă-mi un coniac,  pentru cele citite.

-Da vecine, cu bucurie, şi pentru că m-ai liniştit,  îţi las şi sticla, s-o goleşti.

Am scris toate acestea, ca urare de bun venit,  noilor mei ”soli Followers”:mircea vlăduţ şi silviuchrisavram, după lucrarea „Codul Emoţiilor”

 Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Diverse ..., Onu, Proză

AMUZAMENT

PE http://ro.stiri.yahoo.com/înapoi-în-era-sovietică.

Titlul este evident.

Nostime comentariile. Câteva, în continuare:

-“da la noi e mai bine?ca isi baga toti nasul in treburile noastre si am devenit cobaii lumii, mai rau nici nu se poate.va place ce se intampla in tara romaneasca ?RUSII nus prosti, nu se lasa condusi de niste zdrente ca madam….si apoi daca asa vor ei asa sa faca”…,(şters, exprimare licenţioasă  neaoşă);

– “Perfect normal. Cel ce lucreaza pentru o alta tara in detrimentul tarii lui normal ca este un TRADATOR Cine crede ca nu este asa nu are decat sa incerce asa ceva in DEMOCRATA AMERICUTA si sa vada ce pateste”;

-“a vazut-o cineva pe gabita mea ?” ;

-“Si ce-i cu asta ? cititi ce a patit o ‘ tanti ‘ ca a postat pe Facebook ca vrea sa-l omoare pe Obama , cand era in campanie ! 🙂 hai sa fim seriosi(oase) “;

-“Vad ca sunt comentarii din cele mai aberante si cred ca facute de oameni care nu compara cu ce am fost ca tara si ce am ajuns.
Masura d-lui Putin este buna” ;

-“HA HA…macar la rusi e pe fata…in vest te salta pentru ca ai postat o prostie sau ai facut o gluma pe Facebook dar in schimb se urla in gura mare -”drepturile omului” si ”libertate”.Hai sa fim seriosi, sunt la fel”;

–“Minunata Ioana Ghioarca , te rog rasfoieste US Patriot Act si daca gasesti diferente majore intre legea lui Putin si actul americanilor jur ca urlu cat ma tin bojocii, ca americanii is cei mai liberi si rusii cei mai cinstiti sau invers , dupa cum iti pofteste inimioara”.

Şi multe altele, din care am constatat pe viu, că râsu-plânsu” pe net, exceptând licenţiozităţile,  poate fi cel mai bun purgativ.

 Madi şi Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Râsu/Plânsu

EDA

În loc de motto: “Simplitate, “Nu mă complic…ce-a fost , a fost.
Sunt doar un om.
Şi viaţa are rost !”-Eda

Mă hotărîsem s- o mai răresc puţin, cu blogul.

Prea multe ieşiri la rampă ale Preşedintelui Băsescu, prea multe răutăţi, prea multe şicane. Nu sunt o fire conflictuală, deşi rareori îmi întâlnesc o persoană pe spiritul meu. Dar nici  crâncen, ca Traian Băsescu.

Dacă are loc impactul interior, mă retrag, pur şi simplu, sine ira et studio. Înainte de pauză, voiam să spun câteva cuvinte despre Ponta.

Azi, l-am văzut uşor defetist. Şi mi-a fost trist. M-am redresat, ascultându-i discursul, despre care, am impresia, poate subiectivă, că este demn de analele Retoricii universale.

Cu asemenea gânduri, mă uitam la Panoul de Statistici, când am observat o nouă prezenţă la „Followers”.

Şi aşa cum ,când sună soneria   de la intrare, mergi să vezi cine este, am deschis rubrica respectivă, să mă bucur de surpriza plăcută.

Era Eda.

După avatar, o copilă, cu ochii mari şi negri, ca ai Ilenei Cosânzeana, larg deschişi, parcă ar vrea să cuprindă în ei toată Cunoaşterea.

Bustul delicat- feciorelnic, mă emoţionează.

Îmi aminteşte de clipele din „Suave amintiri”.

Într-un cuvânt, o frumuseţe smulsă din  lumea basmului.

Blogul ei, vizitat de ieri, o altă lume: a rimei sincere, a năzuinţei cunoaşterii de sine.

Motto-ul şi Nu-mi place să călătoresc prea des,
Dar cât trăiesc , n-am de ales;
Căci trenul neoprit e viaţa ce-o trăim”,

sper să vă dea o impresie clară despre înţelepciunea orientală a acestei apariţii fragile, ca o floare de lotus.

Citind-o, mi-am amintit de Mircea Eliade.

Dar n-aş vrea, s-o nedreptăţesc pe Sorina, fata cu ochii căprui, şi privirea interiorizată,

parcă încercând să desluşească tainele Universului Invizibil.

Privindu-i colţurile gurii uşor- pesimist lăsate, simt  îndemnul, s-o cuprind de umeri, şi aplecându-mă tandru,  asupra lor, să le sărut, spre încurajare.

Şi totuşi, căldura sufletească pe care o degajă, te face să cauţi siguranţă  la aura ei proteguitoare.

Opusă Sorinei, flux news, are o privire neutră, uşor scrutătoare, uşor avertizoare, că ai de-a face cu o persoană care te ţine sub o obsevaţie riguroasă.

Mă simt bine, în prezenţa privirii ei.

E drept, nu ca la paravanul protector al Justiţiei independente, protejate la rândul său, de doamna comisar comunitar,(nu stalinist), Reding.

În final, sper…., s-a văzut, cum  trei perechi de ochi-oglinda sufletului”, te pot înturna, de la ce-ai hotărât  “toată viaţa de-o noapte”.

A…, bine-ai venit, Eda!/http://rosedeny.wordpress.com  .

Madi şi Onu

8 comentarii

Din categoria Onu, Proză

ATÂTA PURITATE…., CĂ TREC LA CASTITATE!

În loc de motto:„Doamne, fereşte-mă de închipuiţi, că de mine, o fac singur!”-Onu

Domnul M din guvern, a fost schimbat cu domnişoara A(nonim). Dar nu chiar atât de A, întrucât Dana Grecu tot a aflat câte ceva, deşi domnul Ponta nu i-a spus nimic. Să sperăm că nici el, şi nici alţii de înălţimea lui, nu vor  mai greşi!

Dar trebuia totuşi, să-i spună Danei, să decidă şi ea.

Ce, Leana nu făcea la fel? Şi n-a procedat bine, strunindu-i pe Nicu şi Nicuşor (alegându-i şi consoarta)?

Că la nivelul său defectuos  de comunicare, Ceauşescu nu rezista până în 1989.

Mi-a plăcut mult, să constat, cum o doamnă, încearcă, lui Ponta, să-i vină de hac. Pe culpa de necomunicare, pentru o domnişoară.

Madi şi Onu

4 comentarii

Din categoria Diverse ...

SPANIA VERSUS QUASIMODO

Aseară, Aurora- Stropi de suflet, mi-a păşit pragul , şi a comentat la Pliantul. În rime, superb dăltuite, doar la ea obişnuite” Cam aşa:

“Politica grozav mă îngrozeşte
Şi spun ades: “Doamne fereşte”
De cei care cu multă frenezie
Privesc virtutea ca pe-o nerozie.
Şi duelează-n vorbe fără sens
Făcându-mă să râd de ei în vers!
Vecinului portocaliu să-i zici
Salut, dar pleacă de aici!
Iar ţie drag prieten azi îţi spun:
Să ai în viaţă ce-i mai bun!”

Gândul ei bun m-a tulburat,

Şi cred, prosteşte, am replicat:

  • Aurora, vers zglobiu,

Târziu,  în noapte, văd al tău mesaj
Şi nu ştiu, oare mi se pare
Că doresc să dau o fugă
Să te văd cum dormi senin,
Sub pledul înflorat de rime
Atât de minunat alese
Ca de nimica, să nu-mi pese?
Şi în păcat, să te învălui!
Indiferent, de mâine, peste zi,
Aspru, mă vei ciufuli.
Sfios, nu ţi-oi răspunde poate
Dar ştiu, că din tăcerea-mi tristă, vei simţi,
Ce minunat, mi-a fost păcatul.
Şi…, să mă îndemne, iar
Sper…, în gând, vei chicoti.

Dimineaţă, soţia, încântată, îmi spune:

În Spania, o demonstraţie cu pancarte populare, cu un mesaj, mai mult decât sugestiv:

”Merkel,”persona non grata”. Nu-mi vine să cred, dar o îmbrăţişez, repetând obsesiv:

”li se apropie sfârşitul!”

E drept, sunt încă sub impresia furtului globalizat de voturi, înfierat , aseară, cu mânie securistic- ceauşistă, de la Palatul Cotroceni.

 Cum naiba, poţi gândi atât de josnic, despre poporul din care te tragi?

Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Diverse ...

PLIANTUL

În căsuţa poştală, am primit un pliant USL pentru alegeri.

Lângă mine, un vecin, cu faţa portocalie, din cauza unui icter infecţios, citeşte dintr-al lui, şi  sare-n sus.

-Păi cum,  vine asta, domnu?: ”neamul şi credinţa sunt mai presus de orice!” Mai presus de lege?” Mă gândesc: nod în papură, ticălosul!”

-„Cred că mai presus decât  gândul păcatului faţă de ţară şi de credinţă., când ticăloşia ţi-o cere”, încerc eu să răspund parşiveniei întrebării. ”Nu îndeamnă CARTEA SFÂNTĂ, să nu preacurveşti, când te-nghesuie păcatul?

Cu alte cuvinte, la orice orice nelegiuire, faţă de neam şi credinţă, te-ar îndemna necuratul  preacurviei politice, să nu treci de respectul faţă de neam şi Dumnezeu.”

Madi şi Onu

2 comentarii

Din categoria Diverse ...

IOANA ŞI „MITOŞERII”

Motto:„Tot răul  spre bine”-proverb românesc.

Zilele trecute, o nesătulă de la o mult autolăudată tv, a prezentat nişte imagini mizerabile,  având în vedere ambientul unei vieţi plină de suferinţă.

Subiectul inumanei emisiuni, IOANA (şi bestia umană, apreciez eu, sub masca vecinului cârtitor).

Soţia, impresionabilă ca şi mine, îmi povestea revoltată, secvenţa. N-am avut tăria să comentez penibilul absurd al situaţiei. Am reacţii ferme şi dure, faţă de orice gest de neomenie, indiferent, sub ce formă.

Ulterior, cu ochii strălucind de emoţia bucuriei, soţia mi-a vorbit de replica familiei Mitoşeru(mama şi fiul),  spre a repara nedreptatea făcută Ioanei,

Şi nu ca mine, prin aceste banalităţi, ci prin aurul lor sufletesc.

Au organizat efectuarea curăţeniei apartamentului Ioanei,

i-au plătit restanţele la întreţinere, şi…,

gest demn de vârful ”piramidei lui „Maslow”, sau poate de Olimp, au organizat efectuarea unei operaţii, nu ştiu, dacă să-i spun estetice sau plastice, pentru a corecta urmele rezultatului slăbirii forţate.

O echipă de şase medici, a lucrat, timp de opt ore, să înlăture sacul de piele excedentară.

Rămas mut, pe moment, Incredibilul gest, mi l-am amintit cu ocazia remarcei soţiei, asupra eventualităţii unui început de guşă, la Dana Grecu, întrebându-mă dacă în timp, nu cumva, va căpăta şi ea, proporţiile Ioanei.

M-am agândit la  visul meu, de a deveni medic, specialist neuro-endocrin, şi gândurile, au început un galop halucinant.

Alaltăieri, pe blogul Zâmbetul Soarelui, am văzut poza unei fetiţe al cărei chip senin, mi-a părut a semăna cu surâsul Sorinei.

În mod reflex, mi-am închipuit, zâmbetul embrionului intrauterin Ioana, a cărui seninătate a fost brutal întreruptă  de şocul tratamentelor brutale ale soţului Andei Călugăreanu.

Dacă Ioana, moştenise sensibilitatea artistică a mamei sale,  nu este exclus, ca din acea clipă, să se fi declanşat tulburarea endocrină, care a adus-o în starea supraponderală, transformând-o în victimă  a voracităţii amatorilor de rating.

Azi noapte, în vederea acestui post, am citit mult despre tiroidă.

Dar am reţinut două aspecte: cântăreşte aproximativ treizeci de grame, iar starea ei, poate suferi, de pe urma unor tulburări chimice, determinate de o hrănire necorespunzătoare, sau de stări emoţionale. Şi ajuns aci, închei consideraţiile, poate  elucubrând:

cât de violent, vor fi acţionat asupra „urmei de tiroidă”, din „embrionul Ioana”, prin purtătoarea lui, Anda Călugăreanu, anomaliile  comportamentale ale unui aşa zis soţ?

Poate fantazez,  insuficient informat, dar pe fondul acestor consideraţii anatomo-fiziologice, cred că ideea unei gândiri aspre asupra Ioanei -Anda Călugăreanu, poate fi, de-a dreptul inumană.

Şi de aci, la a-i transforma suferinţa, în subiect de câştig media , este fără cuvinte.

Cât priveşte gestul „mitoşerilor”, îl apreciez,de  într-adevăr, creştinesc.

Madi şi Onu

10 comentarii

Din categoria Diverse ...