ÎNTREABĂ-TE…!

Când, uneori în viaţă

Simţi binele cuiva, să-i faci

Nu pregeta să stai o clipă,

Să te întrebi, cu inima,  de n-ai să tragi.

Că vezi, există  legea  firii.

Când omul, de nu-i potrivit

Ţi-ai pus zălog liniştii minţii.

Şi, peste ani chiar…,

Vei avea…, de pătimit!

Şi dacă, fără voie, mila

Lacrimi, îţi smulge, chiar cuvenit.

Întreabă-te prudent, de mâine,

Nu te-o „trata”, ostil, cel miluit?

Iar dacă miluitul mâine,

Sprijin cerşit, nu va primi,

Întreabă-te de-n inimă,

Mai merită a-l găzdui!

…………………………………..

…………………………………..

…………………………………..

Iar la final, ca-n  madrigal

O vorb-a lui, fără să cuget…,

M-a readus.., pe val

              *   *

Sublim…, veţi spune…,

Dar nu-i aşa…,

Că-njoc, mi-e inima!

            Madi şi Onu

PS: De Sărbători…,

        Celor…., prea iubitori!

 

 

Publicitate