Motto:”Cine mereu, flecăreşte, Ţara, nu-şi îmbogăţeşte”-Anonim
Un imbecil, când nu are ce spune, o dă mereu, pe glume:
cu noimă sau nu, cu cap sau fără,
berci sau cu cozi stufoase,
cu poşete sau straiţe miţoase
cu steaguri sau fanioane, ca pe stadioane,
cu palavre nesfârşite, şi păreri mereu tâmpite.
Important este să creadă,
Că şi-a găsit prostul, iar prostiei, rostul.
Şi asta, nu oricum, ci unde –i vad mai bun:
interviuri, show-ri, şi alte farafastâcuri,
de dat cu zisa, ca-n buticuri.
Din aerul de filfizoni.
Nu-şi dau seama, că-s fanfaroni
Încearcă doar a-i contrazice
Te fac zgârciuri şi arşice.
Unu-şi zice coleg cu Vodă
Altu-i de neoprit, parc-ar fi prin lobodă.
Ba cineva, mai „nimenel”,
Dă din coadă gen căţel.
Că dac- a fost invitat ,
Măcar un pic, să fi lătrat.
De.., din ce-am spus, par deplasat,
Este că m-am săturat
De prostia –ne naţională,
Să stimulăm mereu, vorbirea goală.
Madi şi Onu
Asa este ar trebui mai putina vorba …mai multe fapte… 🙂
Într-adevăr, Preţioasă Prietenă, „Facta, non verba”, dar cine să ne-nveţe „Argumentul bine gândit”?
Fără complezenţă, să ştii, aşteptam reacţia ta, şi mă bucur, să te fi perceput bine!
Mulţumesc,prieten virtual, mai valoros, decât real! 🙂
Madi şi Onu