Motto:”Sunt cestiuni arzătoare!”-Trahanache.
Peripeţiile lui Ulise, cred că sunt copilării, faţă de reaua voinţă, întâmpinată de senatorul Ghişe, din partea Parlamentului.Condus de un PSD-ist, şi de CrinAntonescu.
Are probabil, o răbdare prea robustă.
M-am gândit ieri, la domnia sa, ascultându-l pe Crin Antonescu, evitând să vorbească despre inocenţele Premierului, în calitatea sa de interimar la Justiţie.
N-am să înţeleg niciodată, ezitarea unor indivizi, în a fi direcţi referitor la neregulile confraţilor întru Regulament, oricare ar fi el. E drept, că uneori, adevărul poate fi mai periculos decât minciuna, dar şi gunoiul ascuns sub preş, poate duce la o adevărată epidemie. De ce ezită dar domnul Antonescu, să catalogheze inabilităţile manageriale ale Premierului?
Mă gândesc precum filozofează Bulă, şi-mi răspund: poate, poate.
Poate e prea greu pentru mine.
Poate e greu să fii sincer, cu unul care te-a trădat.
Poate eşti mai deştept ca trădătorul, şi-l aştepţi la cotitură.
Poate interesul poartă fesul.
Sau pur si simplu,poate n-a sosit clipa astrală, „apanajul marilor închipuiţi”, pe care astrele îi ajută, spre neşansa celor mai buni ca ei.
Am trăit clipe de admiraţie, ieri, pentru virginitatea lui Crin, faţă de „refuzul de a fi scos o vorbă, privind blocarea discutării „propunerilor senatorului Ghişe”.
Poate nişte inadvertenţe, dar măcar să ni le explice şi nouă, să ne şcolarizăm şi noi.
Să învăţăm democraţia, ca şi ei, din auzite măcar.
Ca şi pentru a nu fi gafat, spre ruperea alianţei. Pentru mine, intermitenţele în fluxul răspunsurilor date moderatorului, erau tot atâtea momente de ocolirea adevărului.
Şi atunci, s-o luăm direct, pe şleau! Cu ce mi-s Ponta şi Antonescu, mai buni, decât Băsescu?
Dacă au aceleaşi ascunzişuri sufleteşti?
În încheierea postului, mi se pare potrivit, să-mi amintesc vorbele lui Mircea Geoană, despre Ponta, care sunau, în esenţă, cam aşa:
”o să vă convingeţi în timp: „Băsescu e un copil, faţă de Ponta!”
Oare se referea la cei doi copreşedinţi ai USL?
Mai bine o ascult pe prietena mea virtuală, Adeena, şi nu-mi mai consum energia sufletească, pentru politică.
Oricum, ponderea votului meu este insignifiantă.
Madi şi Onu
„Ceea ce se întâmplă zilele acestea la nivel politic ar stârni râsul cititorilor dacă momentele ar fi redate într-o poveste de-a lui Caragiale, însă pentru noi cei care trăim aceste vremuri nu stârnește decât confuzia, incertitudinea, neîncrederea, nesiguranța zilei în care trăim”……acestea erau cuvintele mele intr-unul dintre posturi ,și constat că esti în asentimentul meu.
Eu am ales intr-adevar sa nu-mi consum energia sufleteasca pentru politica, recunosc nici nu ma pasioneaza.
Prefer sa citesc un blog de calitate, ca al tau sau o carte recomandata de cineva special mie, sa invat de la oamenii pe care divinitatea mi i-a oferit si sa ma bucur de ei incarcandu-ma cu energie pozitiva pe care acestia mi-o transmit.
Acelasi lucru ti-l doresc si tie, multa energie pozitiva, prieten virtual!
Cu admiratie: Adeena 🙂
Adeena,
Tu esti o nestemata sufleteasca, iar citindu-te, ma pierd.
Si ma rog Proniei ceresti, doar un lucru: sa-mi pastreze prietenia virtuala, de care ma bucur nespus! 🙂
Madi si Onu