Arhiva zilnică: 27 mai 2013

GÂDEA E TOTUŞI, UN DOMN!

Motto:”Servitorul pe care-l răsfeţi din copilărie, În urmă ajunge de se crede fiu.”-Proverbele29.21

Sau, mai pe ruseşte, „Dacă-i dai nas lui Ivan, el se suie pe divan”.

Iar în interpretarea personală, de bun simţ,” angajatului prea lăudat, suportă-i mojicia, de-a ţi se urca în cap!”

Aseară, Mihai Gâdea a realizat o emisiune pro turism românesc, care ,de ce să nu recunosc, mi-a mers la inimă.

La finalul acesteia,  potrivit obiceiului său de a-l împinge în gura audienţei, benefic desigur, şi pentru A3, s-a adresat promotorului   penibilului spectacol „În gura presei”.

Păcat de a fi renunţat la  obiceiul  sănătos de a ne servi la final, o povestioară moralizatoare, bună de tradiţia unor lucrări valoroase, şi de a ne  plictisi cu pseudofilozofia insignifiantă a unui personaj, care, seară de seară, repetă ca un papagal dresat, despre IQ-ul, a cărui semnificaţie nu cred că a realizat-o, în atâta amar de ani, irosiţi sub acoperământul media audiovizuală.

Dar, să las fleacurile, şi să revin la Mihai Gâdea, a cărui prestaţie, în viziunea mea,  cu amendamentul unor entuziasme, care ne caracterizează, şi de care ne putem uşor lipsi, a urmărit să revitalizeze intern, virtuţile ecoturismului romnesc.

Şi a mers totul destul de bine, până la neinspiratul moment, ca de fiecare seară, de a-i da atenţia necuvenită, angajatului Badea.

Când, ca în Proverbele biblice sau cele ruseşti, protejatul-slugărică, şi-a suflat guturaiul, peste truda şefului.

Sub o formă nihilistă, demnă de Rusia sec. al XIX-lea. Cu alte cuvinte:”ce turism românesc”, când în lume, sunt splendori naturale incomparabile, cu deluşoarele noastre, „fără pericolul riscului vieţii din partea  ursului carpatin, care ţi-ar putea ieşi în cale”, idee susţinătoare a altui patriot român, Nils Sneckher.

Aşa că, în concluzie,” îmi închipui eu, Mihai  s-o lase  mai moale cu entuziasmul turistic românesc”.

Numai că Mihai, vizibil jenat,  şi-a dovedit iar superioritatea spirituală,  întorcându-i,  demn,  spatele, fără răspuns, angajatului- slugărică (penibil, cu IQ şi tupeu de  activist comunist), filozofând de nevoie:” de-aia este necesară uneori, democraţia, ca fiecare să poată avea o opinie, indiferent cum.

BRAVO Gâdea, se vede că ai primit de la părinţi, o educaţie frumoasă, căreia eu îi spun „Cei şapte ani, de la mama!”

                                                    Madi şi Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Patria