EXTAZ ŞI AGONIE

Motto:”Dacă uneori, pare că trădez omul la nevoie, este inexact.Eu îi prevăd sfârşitul inevitabil, şi mă retrag, la rându-mi, neputincios în a-l ajuta să se salveze!”-Talleyrand

Nu sunt amator de meschinăria mondenităţilor.Firesc, mă lasă indiferent, şi-mi văd de blog, mai departe.Nu acelaşi lucru , şi despărţirea „Cocoş- Udrea”.

Soţia, îi căinează, şi filozofează ipotetic. Eu.., o ascult respectuos, şi mă întreb la rându-mi:”oare, de ce?”

Conexiunile istorice, mă scutesc de a-mi pierde energia gândind.

Îmi amintesc deTalleyrand, de cele spuse în motto.Şi atunci, realizez, că soţul cocoş, e un vizionar, care întrevede un sfârşit, de care nu vor mai avea nevoie.

Îi spun ipoteza soţiei, care mă gratulează cu un:”mă dezamăgeşti, tu nu te gândeşti, că poate se vor fi creat şi nişte legături sufleteşti, în atâtea nopţi de intimitate?” Posibil, îi răspund rece, dar proverbul spune că „interesul poartă fesul”.

Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, PAMFLET

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s