Arhiva zilnică: 18 iulie 2013

SINUCIDERE SAU SECURITISM?

Mărturisesc, sunt un tip tare dificil. Dacă a intrat în mine suspiciunea de rea credinţă,totul se nuanţează în bănuială. Spre exemplu, să zicem, că profitând de înclinarea mea de a-mi place ceva sau cineva. Sau de a-mi displace. Atunci, orice diversiune, prinde foarte uşor. Totuşi, ceva în subconştientul meu veghează. O cuantă de discernământ, suficientă să mă readucă la realitate. Este motivul pentru care, articolele mele par controversate.

Adică, îmi menţin un potenţial de „pro sau contra”, în funcţie de variabilele care intervin în ecuaţie, sau în sistemul de ecuaţii al faptelor, ca să mă redresez afectiv-atitudinal.

Aşa s-a întâmplat ieri, cu mediatizarea excesivă a decesului unui domn, care figura printre oamenii de afaceri, de vază, cică din protipendada locală. Dumnezeu să-l odihnească. Cu felul meu suspicios, dar dialectic, nu de şanţ, am fost uşor contrariat, că bacul a intrat în penumbră. Dar, om fiind, accep posibilitatea de a fi supus greşeliii. Abia seara, la Mihai Gâdea, am realizat, că flerul nu mă înşeală. Cazul, nu era unul simplu, de încălcare a disciplinei elementare la volan, care te poate costa chiar viaţa, ci un pretext de funcţie de funcţie, care, cu mintea mea neemancipată de mondenităţile care ne poluează existenţa,  a început să abereze, cum că averea sinucigaşilor are un traseu ocult, prestabilit.

Şi dacă sunt puse pe rol, alte cazuri de sinucideri , îndoielnice, cum ar fi regretaţii Anghelescu, sau Erbaşu, mintea  o ia razna, şi automat, te gândeşti la securiştii care îi anchetau insidios pe cei înstăriţi, încât aceştia începeau să se suspecteze de crunta şi imorala exploatare a omului de către om. De preferau să renunţe la tot, numai să-şi  scape subliminalul, de perversitatea  insinuărilor respective.

Şi când   inocularea acestei otrăvi poliloghice, era făcută de oameni gras plătiţi, specializaţi în scopul respectiv, victimile, preferau „sinuciderea”, recunoscându-şi gestul criminal al soluţiei imorale a exploatării inumane a omului, devenindu-le indiferent, pe ce mâini, vor încăpea aceste bunuri, „infracţional” agonisite.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu