Arhive lunare: iulie 2013

Acces Direct. Duplex Spania- Bucureşti.

 Despre bâlciul mahalagesc „acces direct” de la A1, am auzit întâiaşi dată, când realiza emisiunea, unul Mădălin Ionescu.

Îşi bătea joc tipul de toată lumea. Până într-o zi, când soţia lui, o femeie probabil cu mult bun simţ, i-a tras un şut în fund. Atunci, individul a priceput din şut, că intimitatea trebuie respectată, indiferent câţi bani ar aduce, prin asistenţa de gură cască trândavi mental sau acţional, şi n-a mai apărut.

Emisiunea a fost preluată de o celibatară, care poate s-a gândit că s-o pricopsi cu vreun individ, numai să nu ajungă menopaotică, fată mare.

Dar cum exemplul, (nu contează,bun sau rău, bani să aducă), este mama învăţăturii,  aseară, am asistat la cele din titlu(Ponta-Băsescu). Numai că inteligenţa lui Traian Băsescu, nu s-a pretat la provocare. S-a folosit însă tehnica înregistrărilor tv (vă mai amintiţi, tămbălăul”pre- pay”?)

Premierul, replica aluziv, în direct, Preşedintelui înregistrat.

Suculent poate, pentru cine are apetitul grobian, să deguste asemenea  divertizment.

Asupra mea, până m-a salvat somnul, a avut însă un efect reflexiv, privind parşivenia securităţii comuniste, menită să pună în operă, comanda… de la Kremlin.

Onu

Reclame

2 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

BOIEROAICE

Nu ştiu, cum voi, dar eu sunt înnebunit de blog.

Este o fereastră către lume, lumea mea, în perpetuă expansiune.

O legătură către informaţie. Informaţie pe care efectiv, acum, o realizez ca pe o componentă a existenţei noastre.

 Să încerc să mă explic! Nu mă omor după socializare, fiind un tip relativ timid, un tip care s-a luptat mult cu sine.

Mi se năzare ceva, din nimic, şi tot eşafodajul unei conversaţii, este spulberat într-o clipă.

Dar, de ce această logoreică introducere?!

 Da, înţeleg. Aş vrea să descriu cât mai deosebit ceva.

Recent, am conversat, fireşte, virtual, cu Melanie-Toulouse, şi cu Antreprenor 1.

 Melanie, printre altele, mi-a spus că franceza , îi este ca a doua limbă, de la 9 ani.

Obişnuit cu Notre Dame din Galaţi, m-am gândit că o fi şi ea, o spiţă boierească, educată într-o  asemenea  rafinată instituţie, destinată, se ştie celor mai  înstărite odrasle.

 O altă plimbare plăcută, am făcut-o  cu Antreprenor1, pe al cărei blog, am citit despre „motivaţie”. Un articol laborios elaborat, care m-a făcut să mă întreb asupra statutului special al autoarei.

Cum puţin timp înainte, vorbise de Piramida lui Maslow, m-am gândit, că poate articolul a avut ca sursă de inspiraţie, pe însuşi creatorul diagramei care îi poartă numele, dar ştiută şi ca Piramida trebuinţelor umane.

Oricum, un Spirit, mi-am zis. Tot o boieroaică, la fel ca Melanie. Ei bine, ambele, mi-au amintit de o a treia boieroaică, de spiţă BIBESCU.

Soţia unui prieten şi coleg  de serviciu, prin descendenta Bibescu, am realizat vorba unui înţelept, după care, „cultura devine educaţie, numai dacă atinge anumite profunzimi ale spiritului.”

 Eram la ei acasă, unde imaginaţia  euforiza, la buchetul rafinat al unui păhărel, servit de descendenta Bibescu.

Noi, bărbaţiii, discutam despre restricţia culturală comunistă,  că atâtea cărţi valoroase, nu am citit încă. Care credeţi, că a fost reacţia Doamnei?

 Nu vă supăraţi, voi sunteţi cauza ignoranţei voastre! Câte cărţi de beletristică, din biblioteca  Instituţiei voastre aţi citit ?

  Iar eu, ştiu, că nu mă apuc de altă treabă, până nu o termin pe cea începută.

Uşor şifonaţi, i-am sărutat recunoscători,  mâna.

Ne ţinuse o lecţie, de bun simţ pe care o moştenise din familie. Într-adevăr, boierească, temeinică, indiferent, de împrejurări.

Ajuns aci, îmi amintesc  de Goethe care povestea, cum tatăl său, îl sfătuia, să nu lase nimic neterminat.

Nici  măcar o carte, care nu-i mai plăcea.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Educaţie, Pagini de Jurnal

CREDIT BANCAR

Ieri, înainte de publicare, postul Transporturi, mândru nevoie mare, l-am citit soţiei şi celor două surori ale mele.

Dar fiasco!Mi-au reproşat că e prea dur, parcă ar fi de capitalism colonial, şi că să nu-l public.

Şifonat, le-am mulţumit, apreciind că n-au stofă de miniştri salvatori de economie, şi i-am dat drumul.

După.., sună telefonul, în care aud:

„-mă, tu eşti tâmpit?”

-Poate, răspund eu, mai mult mirat, că nu mi se prea întâmplă.

Dar tu, indiferent cine-i fi, eşti? Că te dai cunoscător, văd!

-Ce mă Onule, nu mă recunoşti? Sunt Gogu,colegul tău, şi te-am sunat, să văd ce-ai avut în cap, când ai scris!

-Păi ce-am scris, că nu mă ştii, cred, multifaţă!

Şi dau să închid.

 Simţindu-mi intenţia, ca orice prieten bun, strigă:”

-stai, stai, nu-mi închide, că mai am!”

-Bine, răspund eu bosumflat!

-Tu crezi că te mai pune Ponta ministru?

-De ce nu, dacă vrea să facă treabă, să nu pună coabitarea, şaua, pe el?

-Nu măi, crezi că are nevoie de oameni, care să facă treabă?

N-ai văzut  ce pe şest, s-a debarasat de Mona Pivniceru?

Argumentul lui, m-a lovit, el simte, şi continuă.Crezi că are nevoie de unul, care să-l complexeze cu algoritmul tău?

-Gogule, poate ai dreptate, dar m-am gândit la viitorii miniştri, că le-o plăcea metoda, şi o vor implementa!

 Aşa că, îţi mulţumesc, iar te-ai dovedit un prieten de nădejde! Când mai bem un coniac Napoleon?

-Mulţumesc, imediat ce-mi fac timp. Spor la algoritmi!

Aseară, spre ora 17, cioc-cioc, în uşă.

-Bună ziua, sunt din partea Băncii, şi am venit să vă anunţ, că la apart X, s-a schimbat proprietarul. Acum, noi suntem.

Până îl punem în vânzare, să ne recuperăm creditul nerestituit.

Nu mai continuuu tărăşenia.

Îi spun soţiei, cu o voce ipocrită, dar voit mieroasă:-“ei, ce mai spui de duritatea “algoritmului meu, din postul Transporturi?”

Nu-mi răspunde, îşi lipeşte capul de pieptul meu, şi simt că plânge. Victima Băncii, este pe deasupra şi în tratament anticancer.

 

Concluzia?!

Onu

Onu

8 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

TRANSPORTURI

În loc de motto:„Încerc să prezint noua paradigmă, care să ne eficientizeze activitatea!”-Onu

Neşansa lui Fenechiu mi-a oferit prilejul unei constatări triste: un partid actual, nu este o colectivitate de oameni valoroşi, capabili să ia în mâinile lor soarta unui sector de activitate, pe care să o ducă la bun sfârşit.

Spre exemplu, Ministerul Transporturilor.

Nu i se găseşte un titular, pe gustul Preşedintelui, care ar dori ca provizoratul cu Ponta să se înfăptuiască.

Sunt convins, că într-o remuşcare tardivă, încearcă ceva bun la transporturi, iar pentru asta, şi-a pus nădejdea în coechipierul Ponta.

Sau poate prin asta, o vrea să tensioneze relaţia lui Crin, cu Victor.

De aceea, probabil, discuţiile „face to face”, între Antonescu şi Băsescu, ne vor revela că diplomaţia coabitării a premierului, a fost falimentară.

Nu sunt cârcotaş, dar cred că nu există în ţară, un personaj,  capabil să preia virtualmente, o funcţie de conducere administrativă, s-o ducă la bun sfârşit, fără disciplina responsabilităţii.

Adică, nu ţi-ai făcut treaba, „afară!” Prea ne corcolim, prea am asimilat îngăduinţa la nivel de cumsecădenie!Am să încerc, să prezint, cum aş vedea eu, problema, ca ministru, indiferent de care.

Aş lua-o din prima zi.

A.Cunoaştere şi B.precizări.

La precizări, succint, algoritmul colaborării ministru-minister:

1. termenele sunt obligatorii.

2. nerespectarea termenelor şi insubordonarea, sunt greşeli.

3. Greşelile, nu se iartă

4.Nu există decât trei pedepse:

a.-dat afară,

b.-ars la bani,

c.- penal.

 După care va urma întrebarea:- Există observaţii, la ce am spus?

Iar dacă va  exista vreun deştept, să-şi dea cu presupusa, i se va  răspunde scurt:

-”de mâine, îţi cauţi de lucru, pe gustul tău!”

-Mai sunt păreri?

Şi vă asigur, că nu vor mai fi!

În democraţia tehnologiei „lucrului bine făcut” ,palavrele, nu-şi au loc!  Nu sunt departe de virusarea unui calculator.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Educaţie, No comment ..., Pagini de Jurnal, Politică

HOINĂREALĂ

Azi, nu prea am inspiraţie. Deschid calculatorul şi la postul de ieri, doar 5 like. Toate de la vizitatorii mei consecvenţi.

 Şi mă gândesc la nota de pe tema blogului lui Adrian Năstase: ”Cititorii mei sunt mai inteligenţi decât ai dv!”

 Acum, când văd„mulţimea” de like, îmi spun:”Probabil cei mulţi, anonimiii care  n-au priceput o iotă din postul meu, şi-au spus că nu are rost să se dea în spectacol, pentru ceva lipsit de noimă, şi s-au dat la fund, ca în filmul francez, cu Louis de Funes, „Nevăzut , necunoscut.”

Aşa că, mai bine,  puţini, da buni! Pe date statistice, văd că de vreo cinci ore, a trecut un polonez. Dar n-a lăsat nici o urmă a trecerii sale. Probabil, îmi zic, unul din SIE al lor, care o fi lucrat în vechea Securitate poloneză. Şi-o fi spus:„Ia să vedem ce mai clocesc unii, despre USL!” N-a dat like, semn că n-a priceput şi ăsta, nimic. Sau o fi vreun antipatizant al USL-ului, şi nu i-a convenit ceva.

De la el, îmi zboară inteligenţa la  accidentul de avion, în care şi-au pierdut viaţa conducătorii politici polonezi.Şi că tot am întitulat postul Hoinăreală, mă întreb, chiar a fost ce se spune, un atentat din partea ruşilor? Că doar nu s-or fi sinucis, ca omul nostru de afaceri dâmboviţean!

 Îi citesc soţiei postul, se uită la mine lung, şi-mi spune :” n-am priceput nimic, nu te mai las sa te uiţi la tv, cred că –ţi dăunează!”

Onu

7 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, SARCASM

Vrem, sau doar şicanăm?

Ieri, am citit un foarte interesant articol al unui onorabil blogger liberal.

Întitulat:”Ministerul Fondurilor Europene-un fiasco anunţat?”

Un material-analiză, din care am tras concluzia, că PNL-ului îi pasă.

Am mai remarcat o uşoară notă de umor, la care filingul meu  justiţiar, a reacţionat în maniera: „dar oare chiar îi pasă?”

Nebazându-mă pe prima impresie, am lăsat un comentariu,din răspunsurile  la care, îmi spuneam eu, voi trage o concluzie.

 Comentariul,( f Solitaire 19 iulie 2013 la 8:46 PM ), suna:

“Mă aşteptam să nu mai fie spaţiu de comentat raţional, dar., spre bucuria mea, constat că aş fi primul.
Păi atunci, s-o luăm serios, cu începutul, renunţând la apetenţa poliloghiei sterpe, când este vorba de Facta non verba.
Concret:

1. unde se regăseşte, pozitiv sau negativ PNL-ul, în această afacere ?

2.Se cunoaşte răul/boala, ce concreteţe întru remedierea ei propune PNL-ul?

3.Dv. după câte reţin, aţi fost consilierul dlui Antonescu, la Cotroceni. Nu aveţi acces la băiatul acesta, să-i daţi nişte sfaturi liberale pragmatice?
Că de praxis are nevoie Ţara acum, nu de dantelărie retorică.

4. Este în stare PNL să treacă la un model raţional social liberal, tranzitoriu, pentru momentul dificil de care vorbiţi în articol?

Să lase subiectivismele, şi să aducă fonduri europene pentru economia românească .

Şi vă asigur, PNL nu va mai avea nevoie de susţinere propagandistică.
Toţi cei ajutaţi, vor fi stimulaţi de viaţă, să-şi protejeze susţinătorul real, protejindu-se pe sine.
În încheiere, mă simt nevoit să spun, că politica pentru România, trebuie evaluată în proiecte socio-economice implementate.
Cu stimă liberală!”Onu

Bineînţeles, nu mi s-a dat nici un răspuns.Din lipsă de timp, mi-am spus. Dar, după câte ştiu, timpul ni-l facem şi singuri, dacă ne pasă.

De fapt, ideea era că întrucât participarea la USL este probabil tare cronofagă, mă ofeream eu să încerc marea problemă a  demistificăriii impasului Ministerului Marilor Proiecte, în accesarea creditelor nerambursabile europene pentru domenii prevalente,precum, agricultura, turismul, şi infrastructura necesară valorificării acestor resurse jinduite, presupun, pentru potenţialul lor economic extraordinar.

Şi nu în calitate de ministru, din partea PNL, ci pur şi simplu, ca patriot, simpatizant liberal, convins că datoria stimulării mentalităţii “Prin noi înşine!”, este apanajul exclusiv al liberalismului.

NB:Sper să remarcaţi lipsa cuvintelor dreapta şi stânga, noţiuni politice, exclusiv inepte. Pentru lucrul bine făcut, fiind necesară folosirea ambelor mâini.De ceea , conceptul USL, mi se pare o idée exclusiv istorică.

Onu

 

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Politică

Ei, nu, e prea de tot!

Motto:”Cine se aseamănă, se adună!-proverb românesc

Patroana de la chioşcul de cărţi, de unde plătesc un bir săptămânal, de câteva zeci de lei, mi-a dăruit o carte.

Zice: „îţi cunosc preferinţele, primeşte-o ca pe o dovadă de simpatie, din partea mea”.

Şi-mi întinde cartea”Dezvoltarea Egoului, Realizarea Sinelui de David R. Hawkins.

Prefaţa cărţii începe astfel: „Întreaga viaţă reflectă evoluţia conştiinţei de la cea a unei simple bacterii, până la înaltele niveluri ale iluminării atinse de Marii Înţelepţi ai lumii.”….

Şi se încheie astfel:

”Este minunata călătorie care îl înalţă pe cititor de la aparenţa lumească, la Înţelegerea măreţiei lui Dumnezeu.”

M-o înălţa ea, nu zic nu,dar lectura ei, este al naibii de grea! O răsfoiesc pe toate părţile, şi obosesc. Îi spun soţiei:”dă-mi ceva relaxant, te rog! Ea cunoaşte traducerea: „ceva care să mă enerveze, să ies dintr-ale mele. Şi comută de la filmul ei, pe Sinteza zilei. Tocmai vorbeşte Radu Tudor.  Cu ochii scăpărând de mânie „voiculesciană”, fulgeră şi tună nişte inepţii prin care mă insultă grosolan. În ura lui plătită împotriva duşmanului „soluţiei imorale”, loveşte orbeşte. Tema plătită, cartelele pre-pay, prin care s-ar da liber ascultării totale.Şi este revoltat foc, individul pe toţi acei care ar spune:”eu nu am ce ascunde, pot să asculte”. Zicerea, a fost precedată de mărturia impresionantă a unora, car cică ar fi găsit o instalaţie de ascultare sub patul, în care-şi nesatisfăcea soţia probabil! Rămâi uluit, la auzul unor astfel de aberaţii, şi nu mă mai miră dezaxatul de la Iaşi, cu gândul bezmetic de a mina clădirea Universităţii locale.  Ei bine, şi eu, nu am ce ascunde, şi consider că o educaţie temeinică, trebuie să excludă asemenea manifestări.

Ba, mă simt insultat de conştiinţa larvară a acestui individ, excelând de zel, poate s-or mai strânge câţiva euraşi, din rating.

Onu

 

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu