BLESTEM?

E frig afară

Şi simt înfiorat,

Cum seninul boltei

Îmi crestează-n suflet

Temeri de ce-o să fie

Cu bruma nevolnică, de Parlament,

Căzută pacoste,

Peste mândre meleaguri,

Numite prin Unire

Ţara România.

Dar aleşiii, nu au vină,

Dacă Pronia divină

Aşa i-a inspirat

Pe-alegători,

Când i-au votat.

Astfel…, ca altădată,

Străinii hotărâ-vor

Iar.., a noastră Soartă!

 Blestem să fie ?

Au firea-ne mizeră,

Genetic otrăvită,

Colcăind  de-a parvenirii patimi

Ca un cazan cu smoală

Ce doar în IAD, ar trebui să fie?

Onu

Publicitate