XONIA

Azi, mintea o ia razna. Nu se poate desprinde de imaginea Xoniei.

Cântăreaţa australiană, locuind în România de câţiva ani buni.

Şi care , normal, ca tot ce-i echilibrat, intrigă presa de scandal.

De fapt, ea Xonia, este o fată plăcută, de o sinceritate  naivă, cuceritoare.

 Ca un exemplu, afrontul unui refuz, din partea ei, ar fi atât de delicat, încât, nu mi-ar displace, să-l retrăiesc.

Gura ei, mică, de o plinătate care invită gândul, la savoarea unui sărut nevinovat, mă trimite la Eba, fără nimic din vulgaritatea stridentă a silicoanelor  aesteia.

Impresie masculină personală, desigur.( Ador BIO!)

Nu spun că mi-ar displace să sărut o negresă.

Am cunoscut această plăcere,  întâmplător, la Moscova, într-un gest de compasiune, când am văzut –o plângând.

Negresa…, nu Moscova!

Apropo de apelativul fată, eu spun fată, şi unei  centenare.

Credeam că scriind, scap de obsesia XONIA.

Nu reuşesc.

Mai trec puţin pe la Adeena, poate a publicat o nouă poezie. Are bloggeriţa aceasta, un nerv al rimei, încât  citind-o, întregul Cod al emoţiilor, mă înfioară.

Zadarnic, n-a avut timp.

Rămâne coconul  calin al imaginei Xoniei. Nu e rău, deşi,

    „ce-i prea mult, strică”.

Onu

Reclame

6 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Proză, Univers feminin

6 răspunsuri la „XONIA

    • Buna!
      Ceea ce este evident.
      Imi place, pentru ca mi-a impus!
      Mai mult, ii sunt si recunoscator, pentru ca feminitatea ei deosebita, m-a impresionat.
      N-ai fost niciodata, miscat de aparitia universului feminin, incat, apoi, un timp sa nu te poti desprinde de existenta lui?
      Dar, discret, ca si tine: Tu ai ceva cu ea?
      Multumesc.
      Onu

      • Stai, stai puţin, că m-ai buimăcit!
        Eşti „exact ea?”
        Sau”exact ca ea?”
        Dacă prima e valabilă, atunci, recunoaşte, pentru mine este un moment astral, cum spunea Stefan Zweig.
        Şi-ţi imaginezi, emoţia care m-a cuprins.
        Dar dacă nu mă „minciuneşti”, cum spun copiii, înobilează-mi postul, cu poza ta.
        Altfel, eşti un glumeţ , căruia, mă înclin! 😛
        Onu

  1. Imi plac grozav cantecele Xoniei. Iar Adeena scrie divin!!!
    Plus ca toate negresele pe care le-am cunoscut sunt fete tare de treaba… Da, no, eu spun toate astea din punctul meu de vedere … feminin…

    • Mulțumesc, Simo, mi-am recitit articolul, pe care îl uitasem.
      Ai perfectă dreptate, și în privința Adeenei, și a Xoniei.
      Negresele au un simț al sensibilității, precum Adeena al rimei.
      În poezia mea Tropicală, am încercat indiscreția despre o mozambicană pe care am cunoscut-o, așa cum am povestit în poezia respectivă.
      Cred că am surprins acolo, toată gama de emoții tainice, pe care le poate percepe un bărbat învăluit spontan de misterul clocotitor al negreselor.
      Iar Adeena, pe lângă simțul și sensibiitatea rimei, îl are și pe cel al umorului delicios.
      Păcat, că nu se mai prea ocupă de blog.
      Cu prietenie, 🙂
      Onu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s