CE PĂCAT..!

 Rareori, scriu un post, fără o motivaţie distinctă. În general, din emoţie estetică,  discret sufletească. Dar, rareori, sunt îndârjit, din motive de autoprotectie faţă de stress.

 Azi însă, mă simt depăşit.

Retrăiesc problema câinilor maidanezi, asupra cărora , m-am întrebat, ce impulsuri existenţiale, îi imping la agresiune.

Trecând la uniii aşa zişi oameni, uneori, îmi vine să cred , că îngerul din om, este dublat de câte un demon.

Un demon, care reacţionează la sărăcie, la lăcomie, la invidie, la criza de personalitate., la Satana mai ştie ce! Dar, mai uşor cu filozofarea. Nu pricep, şi gata.

Spre pildă, aseară, am asistat la o agresivitate de neînţeles, pentru un om , cu umorile echilibrate, faţă de Crin Antonescu.

Concret, din partea  a doi antenişti, susţinându-se unul pe altul.

 Când spun Antenă, mă gândesc la Dan Voiculescu, şeful celor doi, supranumit de Traian Băsescu, “soluţia imorală” , taxat de Crin Antonescu , într-o manieră  similară, privind bunul simţ colegial, în felul de a-şi stăpâni pornirile.

Nu o reiau, îmi displac etichetările, de orice natură.

 Cert este, că după ieşirea lui Antonescu, m-am întrebat:

 Cum vor reacţiona  năimăţii lui Voiculescu?

Când spun năimit, am în vedere categoria celui plătit pentru comanda executării de răutăţi.

Spre pildă, unii securişti erau de fapt nişte năimiţi ai regimului comunist, pentru a face rău celor care nu-i agreau. Pe aşa zişii comunişti, dar buni pentru lichele.

Ca un exemplu.

Ei bine, aseară, spre deosebire de Radu Tudor, unicul antenist, consecvent cu sine însuşi, întru demnitatea personală, Dana Grecu, arborând un zâmbet, arhicunoscut din timpurile devenirii mele ca bărbat,  la emisiunea ei, s-a comportat ciudat, în agresivitatea faţă de Crin Antonescu.

Susţinută , sperat discret, de Adrian Ursu, colecţionat după ce fusese aruncat în stradă, de la Realitatea tv.

Inutil, au încercat Petre Roman, şi Ilie Şerbănescu, să estompeze, desfăşurarea de “zoaie(ale suspiciunii) vărsate”, (vorba tot a lui Traian Băsescu),  asupra lui Crin.

A restabilit oarecum echilibrul, Radu Tudor, vorbind, despre o eventuală lipsă de experienţă, în domeniul entuziasmului tineresc al lui Ponta, în relaţia lui cu Antonescu.

A fost  însă, cred prea delicat.

Onu

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s