PATRIOTISM MATINAL

Cioc, cioc în uşă.

 Deschide soţia.

 – Sărut mâna! Doamnă, nu punem şi noi steagul României la bloc, să ne respectăm Ziua Naţională?

-Domnu Profesor, nu avem!

–Păi să cumpărăm, se găsesc în pasaj la Universitate, lângă metrou!

Nu costă decât 100 lei.

-Posibil, dar nu am în bani în casă, nici să plătesc facturile curente.

Dar dacă vă chinuie atât de mult emoţia patriotică, de ce nu cumpăraţi cu banii dv?

 Sau, ştiţi ceva? Vorbiţi cu vecinul, care este restanţier cu întreţinerea pe câteva luni, să facă şi el un gest patriotic, să şi-o achite, în semn de respect, faţă de Ziua Naţională. Măcar o parte!

-Ei, nu pot, poate nu are bani, şi-apoi, de ce să mă bag eu în treburi care nu mă privesc.

 –Dar văd că steagul vă priveşte, dacă nu-i cu implicarea dv:- cu bani sau cu atenţionarea datornicului privind obligaţiile cetăţeneşti.

 Uimit, vecinul, profesor, o priveşte pe soţia, şi dă să plece.

–Sau dacă vreţi, punem pe jumătate, şi luăm împreună un steag, să-l arborăm şi noi.

Cu ochii holbaţi de parcă ar fi văzut  ditamai nepatriotul, a plecat, îngăimând un Sărut mâna”, ca o muşcătură.

În timp ce scriu postul, Puşa, miaună patriotic, după costiţa afumată, din mâna soţiei.

Onu

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

4 răspunsuri la „PATRIOTISM MATINAL

  1. Ha! Cred că în curând, blocurile pictate în nuanțe mult prea stridente vor ajunge să fie pictate în culorile drapelului. Nu cred că mai e mult până atunci. Trebuie să-i vină cuiva ideea.

    • Să ştii,cred că nu eşti departe de adevăr.
      Papagalului din noi, nu-i mai trebuie altă antenă, să se apuce de pictat blocuri.
      Că în rest, nu ştiu cum percepi tu, dar criza de personalitate, care ne caracterizeaează capătă accente tragicomice, pe care, certamente, Europa civilizată le priveşte cu îngăduinţa acordată celor neajutoraţi de Legea evoluţiei.
      Mulţumesc!
      Onu

  2. La Multi Ani, ROMANIA !!!

    Aliosa.

    • La Mulţi Ani, Alioşa, chiar fără steag arborat de faţadă, dacă am Ţara în suflet
      .Arborarea Tricolorului este apanajul sufletelor entziaste, capabile de sacrificiul de sine, fără nevoia de paradă inutilă.
      Este atributul oficialităţilor.
      De fapt, obligaţia lor de serviciu, care să fi devenit o stare de sine.
      Ţi-am citit postul, dar n-am comentat.
      M-am simţit depăşit, şi de eveniment, şi de abordare. Pot doar să-ţi spun, că mi-am făcut nişte extrase, ca memento documentar istoric, Pro Memorie.
      O zi excelentă, Alioşa!
      Onu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s