LA O CAFEA

Dimineaţă! Cu soţia, ne bem liniştiţi cafeaua.

-Eşti obosit, sau uşor trist? Mă întreabă ea, cu un aer mucalit de îngrijorare.

 O cunosc bine, şi mă aştept la o şotie.

–Nimic special, mă gândeam aşa! Îi răspund eu.

–Vrei să-ţi vorbesc despre Bianca?

-Aaa, asta era! Murmur eu, amuzat, şi o stimulez:”spune, spune, te rog, nu mă mai tortura!”

 Ştiu că soţia mea are un umor subtil, nenociv, cum este aspirina tamponată.

Spre exemplu, eram internat, motiv pentru care am căpătat o constipaţie cumplită.

Într-o zi, după o altă încercare neizbutită, cu un aer mucalit, îmi pune o mâna pe umăr, şi-mi şopteşte:”lasă, va fi bine; acum, ia-mă de gât, şi spune-mi tu!”

Sunt adeptul umorului rafinat, iar poanta ei, absolut ştrengărească, a avut un efect uimitor. Relaxat, abia am reuşit să intru la timp în cabina wc-ului.

Aşadar, spune soţia, Bianca, s-a confesat, că a înşelat doar trei bărbaţi.

După care, a urmat un hohot de râs masculin, lugubru.

-Acu, hai să fim realişti. Regia acestui oftat mascul, ca şi regizorul însuşi, cred că  este generată de cei cărora le curg balele după nurii ei. Eu nu cred că  este chiar atât de mefistofelică, după cum o creionează aceste lichele invidioase. Părerea mea este că are o feminitate şarmantă, după care , poate mulţi tânjesc.

– Să ştii, continuă soţia, şi poate că unii, mai animăloşi, îşi dau în petec,  fapt netolerat de sensibilitatea ei, de unde şi starea conflictuală inerentă.

Nici nu apucăm să conchidem, că la Protv, apare ea, într-o postură confesivă. Eu, posesorul a multiple complexe atitudinale, înclin să-i dau dreptate. Soţia, are un caracter  de neegalat, şi îi acceptă confesiunea.

–Mai bine te făceai preoteasă, i-ai fi împărtăşit pe toţi.

– Bine, dar gândim la fel, de fapt, de ce spui aşa?

– O spuneam admirativ, faţă de înţelegerea ta!

Şi învăluindu-ne cu o privire caldă, uităm de Bianca.

Între timp, apare soţul acesteia, Victor Slav, hăituit de ziarişti.

 Nu disting întrebările. Îl aud pe el, care agasat, răspunde: „deocamdată,  suntem  căsătoriţi, şi nu am ce comenta!”

Uite, un bărbat demn! Îmi spune soţia admirativ.

De l-ar cruţa şi ea, de surprize neplăcute.

De! Am conchis eu.

Onu

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Personale

4 răspunsuri la „LA O CAFEA

  1. O nu.. nici aici nu scap de ea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s