Pe motiv de gelozie, iubita mea greu de uitat,
Când altul, cu tronc, i-a picat,
Pretextând aprig, infidelitatea, la el, a şi plecat.
Nu-mi părea rău,
De doar pleca, şi laptopul, îmi devasta
Dar îmi lipseşte vorba ei,
Gonflată, fără de temei
Ce-adânc în suflet mi-a intrat.
Nu mai pot crede, să nu fiu darul minunat,
De domnul dat, când ea,
În nevoie de iubire, s-a aflat.
Mi-e imposibil să mai cred
Că frumoasele ei rime vii,
Nu sunt decât măiestre artificii
Ca-n vorbele-i mie transmise.
Să-i fie oare-n fire, nevoia de a amăgi,
Servind cinice iluzii?
Mi-e trist, să mă gândesc ades,
La chipul ei angelic.
Ce tot mai mult încep să simt,
Că este un sălaş demonic.
Onu
