Arhiva zilnică: 12 mai 2014

PASIUNI, 4.

-Da, vă rog, Onu la telefon
-Bună ziua, sunt Dona, fata din trenul de la Slobozia.M-am gândit să te sun, să-ţi propun să bem o cafea la Lido. E acolo, lângă voi.Uimit de viteza cu care îmi aflase teefonul, am acceptat.
Vocea puternică a fetei, cu inflexiuni grave, mi-a plăcut.Biroul meu, era la doi paşi de hotelul Lido.
Am acceptat. În local, o tipă roşcată, m-a întâmpinat cu un surâs plăcut. Mi-a întins încântată mâna.
-Mă recunoşti?
-Nu eşti de uitat!De ce ţi-ai vopsit părul?
– Am văzut cum în compartiment, trăgeai cu ochiul la colega mea, şi m-am gândit că ţi-aş  place mai mult.
Era proiectanta din grupul pentru care intervenisem în tren. Comandase o cafea şi un coniac.
Am procedat la fel. Mi-a povestit amuzată, că după incidentul din tren, colegul care o hărţuia, s-a liniştit.
-S-a speriat, a crezut că eşti securist, şi cum până atunci, făcuse nişte bancuri deocheate, a cam sfeclit-o.
-Interesant, dar tu nu –ţi faci probleme, sau nu ai nevoie de un sprijin pentru vreo plecare în străinătate?
-Hai, gata cu prostiile , aş vrea să fim prieteni.Tonul ei ferm, fără drept de replică, mi-a impus.

-Bine, dar cum facem?
-Simplu, te invit la mine în garsonieră, bem o cafea, un lichior, şi ascultăm muzică. Ştii să dansezi?
-Nu prea grozav, însă în intimitatea pe care mi-o propui, sper să mă descurc.
-Ne vedem Duminică la prânz, la intrarea în Cişmigiu, în faţa Primăriei? După o aşteptare de peste o oră, apare şi fata.
Îmbujorată, furioasă, şi înjurând copios, îmi spune.
–Scuză-mă, mi-a lovit un tâmpit maşina şi până a venit Miliţia, până au constatat…. Am ajuns la ea, unde am rămas peste noapte. Locuia într-o garsonieră, într-un bloc din dreptul pieţei Matache, la ultimul etaj. (va urma)
Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Univers feminin