PASIUNI, 8 Gelozie bolnavă.

Ritualul respectat…, în timp ce mă înfăşor în halatul de baie al soţului Donei, îi spun:
-Ei, îmi povesteşti?
Fire înzestrată de natură, să iubească, Dona, îmi răspunde vioi:
-Imediat, stai să mă aşez comod! Şi după ce-şi cuprinde provocator, cu braţele genunchii aduşi la bărbie, începe:
-Ştii, am avut un soţ minunat. Înzestrat cu tot ce şi-ar dori orice femeie, pentru ca să nu mai aibă nevoie de escapade extraconjugale. Hormonal era fericit. Şi poate de aci i s-a tras.  Îmbrăţişările noastre, parcă, se petreceau sub soarele deşertic. De aci, şi entuziasmul meu , de care, în loc să se bucure, devenea nefericit.
Îşi închipuia că toată evoluţia mea în braţele lui era trăită cu gândul la alt bărbat.
Cuprins de un complex de inferioritate devenise o epavă. Adrenalina lui, care parcă-mi era injectată direct, a slăbit. Am încercat să nu mă mai manifest, lipsindu-mă de bucuria  exprimării plăcerii care-mi clocotea în sânge. Iar n-a fost bine. Aluziv, mi-a spus:
-Cred că nu mă mai placi!
Eram derutată, nu mai ştiam cum să reacţionez.
Într-o zi, i-am simţit lacrimile pe obraji.
L-am îmbrăţişat, întrebându-l:
-Ce faci, ce s-a întâmplat?
S-a ridicat şi, cu o faţă chinuită, mi-a spus:
-Te rog, nu te supăra, nu mai pot, nu mai rezist!
Am înţeles că situaţia devenise gravă, aşa că i-am spus:
-Dragul meu, aşa nu mai putem continua! Ori îţi scoţi din minte obsesia că aş avea un iubit care mi-ar provoca stările de plăcere, pe care ştii că ţi le datorez, ori ne despărţim. Aşa, am luat decizia despărţirii. După doi ani, de fericire intimă.
-Păcat! Să fii un tip suprarenalian şi să sfârşeşti în lacrimi! Am mai îngăimat eu.
Am simţit nevoia de aer, de libertate.
La plecare, Dona m-a îmbrăţişat pătimaş. Ne-am promis o reîntâlnire, în duminica următoare.Îmi plăcuse. Ştiam că voi avea nevoie de exuberanţa ei.(va urma)
Onu

Anunțuri

4 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Univers feminin

4 răspunsuri la „PASIUNI, 8 Gelozie bolnavă.

  1. De cate ori mi s-a dat ocazia am afirmat cat am putut de raspicat ca gelozia este o boala. O boala grava care poate duce la cele mai mari grozavii, grozavii greu de inchipuit sau de inteles. Am auzit oameni (femei si barbati laolalta) afirmand ca pe o scuza, ca gelozia este nascuta din dragoste. GRESIT!!! Gelozia nu alimenteaza dragostea ci o erodeaza iremediabil si definitiv si daca ar fi numai atat dar umple si mintea cu putrezaciuni de ganduri. Cei mai mari poeti care au cantat in poemele lor iubirea, au scris despre tristetile, dezamagirile, temerile, sperantele si despre tot ce tine de povestile de dragoste adevarate dar niciodata nu au evocat gelozia. Ar fi fost hilar.

    • Mulţumesc, mult pentru comentariul tau deosebit, şi nu cred să mai pot adăuga ceva, decât poate o simptomatologie, din punct de vdere medical.
      Este asemenea unui focar , de infecţie din organism, care explodează când ţi-e lumea mai dragă.
      Aş asimila-o timidităţii, care în realitate, constituie mediul tot unei spaime perpetue, fără nici un temei normal.
      Onu

  2. un blog interesant! îmi place!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s