O VORBĂ

Uneori, o simplă vorbă,
Ne schimbă parcursul vieţii,
Chiar dacă ea ne apare
La începutul dimineţii.

Nu ştim de are pentru noi un tâlc,
Ne simţim atraşi orbeşte,
De parcă vorba respectivă
Cu ochi şăgalnic ne priveşte.

Mi s-a întâmplat la Iaşi, odată,
Când am cunoscut o fată…
Era frumoasă, nu era?
Sensibilă, sau poate rea?

E foarte sigur
Că urzeala vieţii
Ne-a cuprins într-un cocon
Până să prindem de ştire
Dacă e bine astfel strânşi
În ţesătura mătăsoasă
A firului ei lucios – numit iubire…
Onu

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s