P 46, La tigăi

Oare Mircea Eliade şi-ar mai fi pierdut vremea, să scrie La Ţigănci? Dacă şi-ar fi văzut compatrioţii călcându-se în picioare pentru nişte tigăi de 10 lei bucata?

Spectacolul a fost cumplit.

Poate şi aci se vede diferenţa calitativă între indivizii bipezi.

Păcat, că nu m-am nimerit în Târgu Jiu. Cine ştie, poate luam şi eu vreo două coşuri de tigăi- chilipir.

Şi cu ele îmi făceam un trust de televiziune. Sau măcar un post, şi-i spuneam Tigaia 3.

Ce îmbulzeală de rating aş fi avut. Şi-ar fi închipuit chilipirgii noştri, că vor fi bonusaţi, şi chiar trecuţi în cartea recordurilor. Ei n-aş fi mers până acolo dar oricum ataşamentul lor pentru o tigaie ieftină, merită proslăvit până-n eter.Că nu cred să se mai vadă-n lume asemenea spectacol. Poate-i vine-n minte celei care tot face filme despre mizeria de la noi, (şi i se premiază-ntr-o veselie), să mai obţină un premiu cultural despre realitatea românească.

Ar avea cea mai potrivită ocazie.

Acu, mă întreb şi eu prosteşte.

Cilipirul ăsta, să aibă vreo legătură cu alegerile din noiembrie?După culoare, nu pare.

Tigăile nu aveau culoare portocalie, nici galbenă, dar nici roşie.

Ptiu, drace comunist, unde mă duci cu mintea!

Onu

 

Anunțuri

6 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Râsu/Plânsu

6 răspunsuri la „P 46, La tigăi

  1. :)))))))))) tare de tot! Şi uite de aia mor eu când văd negru şi gri în vestimentaţie chiar şi la petreceri!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s