S-ar putea, dacă am vrea serios!

În loc de motto:

”Avem un Preşedinte nou, şi am fi în stare să-l chemăm să ne măture chiar şi ograda”-Elena Duţescu, Patron de fabrică de prelucrare a cărnii.

Articolul îl scriu, ca urmare a vizionării emisiunii Ferma, la TVR2 .

Afirmaţia din motto aparţine unei doamne, liberală în toată structura umană.

Mi-a plăcut din două motive. Unul este implicit, năzuinţa mea către „Salus populi suprema lex esto”iar altul…, potenţial, dacă totuşi am dori sincer,  să ne realizăm dezideratele spre mai bine. Cu alte cuvinte, dacă am avea motivaţia unei conştiinţe dezinteresate, altruiste . Nu spun să facem nimic gratuit, dar nici cu obsesia unei înavuţiri peste noapte, şi mai ales, pe spinarea semenilor noştri serviţi.

Şi nu cred că, exceptând acele fiinţe la limita existenţei, cu care-şi face audienţă Simona Gherghe, poporul român este chiar de plâns.

Sigur, nu ne-ar fi rău un sceptru de aur şi o aureolă de călugăr, dar pentru asta ar trebui să ne revizuim total, conştiinţa.

M-am referit la noţiunea de călugăr, ca la o sugestie asupra modestiei gândului.

Înainte de a emite pretenţii exagerate, fără a ne întreba, dacă n-ar fi bine, ca altcineva să ne facă ordine şi în ograda sufletească, după cum magistral, a sugerat, patroana Elena Duţescu.

Poate nu ar fi exagerat, dacă Preşedintele Iohannis, ar reuşi să realizeze şi în plaiul românesc, mentalitatea săsească, aşa cum am auzit că a făcut-o şi în urbea Sibiană.

Ieri, am citit Rezumatul Proiectului de Guvernare liberală- „Guvernarea liberală a României”. Deşi rezumat, mărturisesc, m-a obosit. Prea lung, prea mult pentru o singură minte.

Un fapt însă, mi-a atras atenţia.

Îi lipseşte stilul lapidar al Preşedintelui Iohannis, cu care m-a obişnuit, şi m-a câştigat în campania electorală. Un aspect lacunar, al acestui material.

Am şi comentat aspectul poliloghic al materialului.

Cred că un rezumat, al unui program viabil, ar trebui să conţină prevederi concrete, care să se poată constitui într-un „schedule” japonez , clar şi aplicabil, oricărui „bade” sau „tanti”

ca şi mine, fără să lase loc la interpretări aberante, sau necinstite.

Revin la emisiunea FERMA în care un reporter Popescu, a subliniat un deziderat programatic, indispensabil revigorării noastre socio-economice .

Este vorba de TVA.

Nu fac apologia acestei categorii fiscale, şi nici nu o judec, însă patroana prezentată, a expus-o pragmatic:

– „Gândiţi-vă, că din preţul unei pâini, ca produs alimentar de bază al românului, a cincea parte merge la acest impozit”.

Imagistic, afirmaţia mi s-a părut de toată admiraţia, şi de luat în seamă chiar de către Premier, fiind o problemă de competenţa Executivului.

Dar nici agricultura autohtonă (cuptorul nostru de pâine şi cămara plină cu bunătăţi) nu trebuie neglijată.

Onu

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Proză

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s