Aseară, am asistat la o discuţie între o locatară rău platnică de cheltuieli de întreţinere, şi administratorul blocului. Ideea era că respectiva, compara cheltuielile sale cu ale vecinului, fără a ţine seama că în timp ce la vecin, numărul de persoane a rămas constant, de două, la dânsa, a existat un pelerinaj continuu, de cel puţin încă două persoane. Nu a recunoscut, desigur, aşa cum nu recunoaşte doamna Udrea ce i se impută.
Dacă persoana respectivă ar fi parvenit în cine ştie ce funcţii, cum s-ar fi comportat?
Sau ar fi apelat cu aceeaşi morgă de corectitudine, la curbe de sacrificiu?
Care-i deosebirea?
De ce să clamăm lipsa de corectitudine şi sinceritate doar la unii?
Sau dacă ne convine, e-n ordine, facem de capul nostru?
Unde vom ajunge cu această mentalitate?
Sper să nu se deducă din cele de mai sus, că aş credita-o pe doamna Udrea, când se pare că demonstrarea neregulilor reproşate, abundă cu “aşa zise dovezi”, din “varii surse”, intens vocale.
Este probabil greu să fii justiţiar, când nu se recunosc năravurile chiar dovedibile!
Onu
Madi şi Onu Blog 