Asta nu înseamnă că voi renunţa să mă uit la tv.
Dimpotrivă, voi continua studiul comparativ între mine şi contemporaneitate, într-un fel în care şi-a ilustrat Picasso viziunea asupra diformităţii chipului uman.
Iar dacă evidenţele vor fi pregnante, îmi voi culege seva posturilor ce vor urma.
Pentru început însă, în cazul în care astăzi este Sfântul Petru, doresc să adresez urările cuvenite luiPetru Racolta, bloggerul- scriitor, care nu mă cruţă de înţepăturile sale rimate, când vederile noastre sunt incompatibile politic:
„La Mulţi Ani, Petru, sănătoşi, bogaţi şi inspiraţi!”
„Asemenea, şi tuturor Petreilor/Petruţelor din universul nostru naţional, şi nu numai! Să ne bucurăm împreună de toate emoţiile frumoase care ne însoţesc viaţa!”
Dar să încep postul, cu impresiile zilei de ieri.
Tot galopând pe ecranul tv, am dat de emisiunea lui Măruţă.
Nu cred să nu fi aflat de el.
Are un marketing robust, reflectare a nivelului meu spiritual.
Adică, ce să mă mai dau mare , redarea unor ştiri de „dulce turcesc”.
Ieri, în emisiunea lui, am găsit nu numai „dulcele”preferat, de parcă aş fi turc, ci şi varii ingrediente, cum ar fi inepţia unor invitate ale acestuia.
Una, pe nume Levinţa, cică-i jurnalist.
Alta, despre care n-am înţeles ce hram poartă, semn că îmi este superioară, şi…însfârşit o a treia, chipurile psiholog, din prestaţia căreia am tras concluzia că am fost inspirat să nu urmez psihologia ca profesie.
Prefer diletant fiziognomic.De fapt, aceste apariţii epizodice, rămân în economia emisiunii, la fel de insignifiante, ca în viaţa lor probabil.
Ca să nu fiu greşit înţeles, repet că nu-mi place prostia exhibată.
Concret, era prezentat rezultatul unei testări la detectorul de minciuni, al unei doamne, care mie mi-a părut mai onorabilă ecât cele menţionate anterior.
Cazul consta în reclamaţia făcută de doamna respectivă, făcută unde(?!), tocmai la „Măruţă”, cum că ar fi fost violată de un discipol al lui Bivolaru.
Povestea este complicată.
Nu violul este ştirea, ci durata lui, de şapte ore. Durată care le-a făcut să sară în sus pe ajutoarele lui Măruţă, meşter mare în a-şi alege complicii.
–”Şaaaptee oreee…..? Ne insulţi feminitatea cucoană!”
Poate aveau dreptate, în virtutea unei practici nimfomane, dar eu nu cred că reclamanta a minţit. Simplu, pentru că dacă violatorul este discipol al lui Gregorian Bivolaru, precis stăpâneşte tehnica ezoterică a retenţiei spermale.
Tehnică… permiţându-i un contact sexual de durată controlată, cu beneficii subtile pentru partenera de intimitate.
Veţi crede că aberez, dar vă asigur, nu exagerez.
Dacă nu mă credeţi, vă sugerez să citiţi despre TAO al sexului. Sau, mai uşor ca lectură, despre SEXUL TANTRIC, provenind din vechea Indie.Practică la mare apreciere în înţelepciunea Extremului Orient.
Mă opresc aci, convins că reclamanta nu a minţit, dar mai ales, nu a exagerat.
Mai mult, înclin să cred că ascunde chiar nişte emoţii plăcute ale violului pe care îl reclama.
De ce?
Poate conform proverbului cu „tot răul spre… plăcere”.
Dar continuarea, în postul de mâine, când voi relata o experienţă personală similară, fără să fi constiutuit un viol sau neadevăr pentru detectorul de minciuni.
Onu