Aripi de vis /Eul şi Egoul

Fără să ştim, viaţa ne poartă glumeţ

Pe aripi de vis, in care, ne împotolim, ades.

Iar la ore de bilanţ,

Trist constatăm că ne-am constrâns de bunăvoie

La o viaţă fără altă noimă decât iluzia sterilă, de “milă”

Aşa-mi spunea deunăzi Eul, reproşându-şi papagalic Egoul.

Am vrut între ei să intervin

Pacea să o restabilesc

Într-un ecilibru relativ senin,

Când Eul animat de vise..

De Ego, brutal contrazise, mă întreabă disperat

Ce să facă…

–“Eu cum aş fi procedat?”

Îi mărturisesc senin…

Că această luptă, m-a istovit, fără să ştiu..deplin.

Încerc filozofic să-i explic:

“–Cum, între Eul răzvrătit pe Egoul îndârjit

Primul mereu a cedat,

Să nu îşi fi reproşat,

Că neom s-a comportat.

Rezultatul… Orice pas înapoi

L-a târât mulţi ani în abisul neputinţei

“Când Cugetul… nejustificat în teama de păcat a cedat .

Şi astfel, multe şanse a ratat.

Pilda:

“Când faci prea mult caz de morală,

Sigur rămâi cu traista goală.”

Onu

Lasă un comentariu

Filed under Pagini de Jurnal, Poezie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s