Arhive lunare: august 2015

Crâmpeie, 7

10. Dumnezeu să-l odihnească!

Motto: „După faptă şi răsplată.”-aforism justiţiar.

Citesc în Gândul online, că poliţistul român Gheorghe Ionescu, accidentat  de un şofer turc, a murit.

Sunt efectiv bulversat.

Ştiu că nu mai poate fi readus la viaţă, dar trebuie suprimată sursa curmării altor vieţi. De aceea mă gândesc la următorul scenariu.

Într-o zi, când bestia  va fi mutată dintr-o locaţie în alta, să  şi fie judecată.

Cât mai aproape de modul în care el l-a ucis pe poliţist.

L-aş urca în duba poliţiei, fără cătuşe, spunându-i că am încredere în el, că  nu va încerca să evadeze.

L-aş aburi, tot aşa cum a făcut el cu victima, semnalând că va opri, conform somaţiei oficiale.

Maşina mea va fi urmată cât mai aproape, de o alta, atentă la uşa dubei mele.

Dacă bestia turcă ucigaşă,va fi presimţit manevra mea justiţiară, şi nu va încerca să sară din dubă, o voi ajuta eu, împingând-o în faţa maşinii din spate, după ce în prealabil îl voi fi anunţat pe şoferul din spate, printr-un semnal luminos de frână.

O frână scurtă drept peste ţeasta ucigaşului, va fi făcut dreptate.

Verdict:

călcat mortal, după încercarea de a fugi de sub escortă, de o maşină care circula cu viteză legală din spate”.

Onu

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Proză scurtă

Crâmpeie, 6

9.Microsoluţie versus şomaj.

Motto:”Unde nu-i cap, nici paznic la gunoi nu e”-proverb virtual adhoc.

La nu ştiu ce post tv, am văzut că lângă o localitate, se depozitează abuziv, tot felul de deşeuri.

Până şi resturi spitaliceşti, care sigur pot constitui focare de infecţie.

Într-un haos total se evacuează criminal camioane întregi de asemenea rezidii.

Este de neînţeles, cum edilii locali nu s-au gândit să organizeze o pază permanentă pentru prinderea şi potolirea răufăptaşilor.

Un şomer localnic , plătit de Primărie, sau Poliţia locală, dacă nu cumva poliţiştii din zonă s-or fi zaharisit, şi este o activitate nedemnă pentru ei.

Nu este complicat, ba chiar simplu: „un ţăran care paşte o vită pe câmp”.

Dar văcarul improvizat, să aibă un mobil pentru transmiterea sosirii neaveniţilor.

Iar la Poliţia locală, un echipaj dotat cu arme pentru somarea infractorilor şi cătuşe pentru aducerea lor la sediul Poliţiei.

Credeţi că va fi împuşcat vre-un nevinovat?

Şi dacă da…, nici o pagubă, că numai astfel, vor fi extirpaţi violatorii de lege, din ţară.

Onu

2 comentarii

Din categoria Educaţie cetăţenească., Pagini de Jurnal

Crâmpeie, 5

  1. Cui pe cui….Motto:”Nu ajuta, dacă nu ţi se cere!-aforism evreiesc.

Dimineaţă..La uşa blocului, cineva se chinuie să scoată un cărucior cu un copil.

Amortizorul interfonului, o blochează în uşă. Sar, ţin uşa şi iese.

Nici măcar n-a întors capul să vadă cine a ajutat-o.

Mai târziu, ca un făcut, ocazia se repetă.

Rămâne blocată în uşă.

Se uită la mine cu ochi aspru, dar nu o observ.

–„Domnu.., vă rog, nu mă ajutaţi?

–„Nu doamnă, când am făcut-o dimineaţă, nici nu v-aţi uitat, ca şi cum vi s-ar fi cuvenit.

Ei, uite, că nu vi se cuvine, că nu sunteţi educată!”

Am ajutat-o totuşi!

Cu ochi strălucitori, mi-a mulţumit, scuzându-se pentru dimineaţă.

.–„Cu plăcere, dar nu uitaţi, că a mulţumi este şi un gest de respect de sine”.

Cu o clipire prelungă, mi-a dat de înţeles că totul e bine.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Proză scurtă

Crâmpeie, 4

  1. Colonie?

Motto:”Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”-Aforism strict autentic român.

Ieri, Radu Tudor a avut o emisiune de excepţie.

Invitaţi: Specialistul în economie Ilie Şerbănescu şi Profesorul Cristian Pârvulescu.

Este drept, şi Radu Tudor şi-a văzut lungul nasului şi a ascultat ca un învăţăcel.

Spre meritul său de moderator cu vocaţie.

Tema dezbaterii, tot Codul fiscal, dar în legătură cu afirmaţia premierului, cum că are impresia că suntem la cheremul capriciilor capitalului străin, de parcă am fi o colonie.

Chiar dacă scriu nişte inadvertenţe,în esenţă aceasta ar fi problema.

Moderatorul, ca orice jurnalist speculativ,a preluat informaţia, că asta este pâinea lui: „ştirea”.. , a punctat numai capitolele temei pentru dezbatere şi a ascultat la rându-i , ca un învăţăcel conştiincios.

Îmi place să ascult oamenii care au ce spune. Până la uitarea de sine.

Am înţeles câteva lucruri.

Primul, că nu suntem ţinta predilectă a unei conspiraţii. Ci, că acestea sunt legile capitalului.

Prima dintre ele fiind lăcomia de profit, indiferent de victimă.

Iar cum, tot dintr-o necunoaştere gen „bac ratat” a economiei politice, preferarea noastră de către capitalul străin este consecinţa mâinii de lucru ieftine.

Iar asta se datorează faptului că tot dintr-o infatuare pseudoeconomică, mâna de lucru este ieftină pentru că în loc să fie impozitate capitalul, şi forţa de muncă s-a impozitat forţa de muncă, dar pentru valori salariale mici, chipurile ca ajutor social-democrat. Adică, în loc să fie date salarii mari şi impozitele adecvate, s-au dat mizeriile care atrag capitalul străin, precum un stârv, muştele.

Acesta fiind în căutare de mână de lucru ieftină.

Aşa că, prin reducerea taxelor şi impozitelor, dar menţinând salariile mizere, nu vom contribui decât la atragerea capitalului vampir pentru bogăţiile naturale ale ţării.

Poate că mărirea salariilor ar condiţiona şi mărirea profitului, recte a PIB, şi proporţional, a venitului de trai.

(Aşa cum „majorarea grasă” a veniturilor unor demnitari, care nu produc bunuri materiale, ci mai mult încurcă producerea PIB, ar atenua chipurile, apetitul pentru corupţie” )

Tocmai din acest raţionament (intuitiv la mine) am salutat crearea USL, în timp ce mulţi cretini au văzut în aceasta o decădere a ideologiei liberale.

Ori, tocmai asta înseamnă să fii liberal.

Aci, cred că este tâlcul abscons al acelui „laissez faire, laissez passer”.

Cu alte cuvinte, şi Iohannis şi mulţi politicieni ar trebui să se şcolarizeze într-ale ideologiilor.

Ajuns aci, cred că nu mai este o enigmă victoria lui Iohannis.

Românul, cu bunul său simţ, a sperat într-o nouă înţelegere a economiei politice.

Alta decât a celei social-democrate.

Din păcate însă, probabil calitatea de profesor de fizică, nu are nimic comun cu înţelegerea economiei politice.

Nu-i nimic, rămâne speranţa într-o altă latură înţeleaptă a românului.

Anume… că ”din greşeală în greşeală,……….”

Ce ne facem însă cu „poporul PSD” învăţat să primească puţin, dar „să se descurce”?

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Paginide jurnal, Proză scurtă.

Poem în alb

„îmi strânge pieptul și îmi inundă ființa
cu dorul de tine”
-Confesiune?
Ferice adresantul,senina lumea din preajma-ti!
Giulia a perceput un autentic adevar
Din confesiune, faci arta 🙂
Onu

Casa care adăposteşte gânduri • Editura Excelsior Art

lumina8

Noaptea intră discret
învelindu-mi umerii cu o eșarfă albă

atingerea blândă precum o briză
mă stăpânește deplin
apoi
îmi strânge pieptul și îmi inundă ființa
cu dorul de tine

Nu încerc să opresc năvala violentă
pășesc pe margine de drum adâncit în rutină
fără constrângeri

nu pot să merg mai departe
nu pot să mă întorc
nu pot să rămân în punctul atins
pot doar să țin visul treaz
până în clipa căderii în odihna
altui anotimp

furtuni de zi cu zi
vor șubrezi dorul de tine
nemăsurat în aceste clipe
lăsându-mi intactă puterea nepământeană
asupra încercării de a rechema visul risipit

spre ziuă
dorul de tine se stinge pe fondul demersului meu
de a conștientiza starea de călător
cu drepturi limitate în timp
în tot ce
prezentul oferă

din volumul Capcane, Corina Victoria Sein, 2014

Vezi articolul original

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ...

Crâmpeie, 3

  1. Muştruluiala regală   Să nu mă dau în spectacol era adesea sfatul primit acasă.

Dar ca să scap de stresul revoltei stârnită de muştruluiala dată de Regele Mihai, mi-am căutat liniştea în istorie, unde am găsit, ce credeţi?

–Pe 11 ferurie1866, Al. I. Cuza este silit să abdice.. ca urmare a conjuraţiei pregătite de “monstruoasa coaliţie”.

S-a format o locotenenţă domnească, compusă:

–dintr-un reprezentant al conservatorilor, (măi să fie.., tot un conservator parcă, l-a subminat pe Adrian Năstase, printr-o “soluţie imorală”)

–un reprezentant al liberalilor , (ca să vezi, cum se repetă istoria, pentru Ponta!)

–şi un reprezentant al armatei..

Dată fiind totuşi existenţa notei restrictive din firmanul de la

22 noiembrie1861, prin care Unirea Princiatelor era pusă în primejdie, de plecarea lui Cuza..

Românisme, ce contează “interesul naţional”?

Trădarea  la loc de cinste politică.

Dar istoria îşi are şi ironiile ei.

Ce să vezi,…

Pe 10 mai 1866, Prinţul german Carol de Hohenzollern de Sigmaringen agreat de numeroase curţi monarhice europene, este proclamat de către noua Adunare (aleasă la 9 aprilie), domnitor al României sub numele de Carol I.

Ce să te mai miri de FMI sau câteva coşmelii de Ambasade?

Fără cuvinte… sper., asupra patriotismului demn al politicienilor români ai vremurilor de atunci!

Dar ce contează? “tot ne luăm ţara înapoi!”

În 14 martie 1881, Parlamentul votează transformarea României în Regat.

Carol I se va încorona rege la 10 mai 1881.

Dar nu, asta nu este tot.

La10 iunie 1884 se aprobă Legea privind crearea Domeniului Coroanei (12 moşii cu 118286 hectare, din care 67198 hectare de pădure) din proprietăţile statului.

Interesant… nu?!

C-aşa-i românul…..

Ce să te mai miri, că pentru pregătirea spaţiilor de locuit ale unor aleşi, se irosesc milioane de euro, etc.. etc….Efectiv, fără nici un comentariu.

Simt amar în gură, iar limba mi s-a colorat în albastru.

  1. Castrarea sau pedeapsa maximă cu închisoarea.

Aşa se pare că ar fi propus procurorii, să fie pedepsiţi violatorii din Vaslui.

Judecătorul va decide.

Nici nu ştiu ce să cred.

După mine, ar fi oportună închisoarea pe viaţă.

Să fie pildă românului înclinat să rişte pentru animalitate.

Să n-o facă!

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, PAMFLET

VDB , 5

Spre bucuria mea, se conturează, chiar din primul episod, un colectiv numeros de autori. Prima a fost Nexya, care m-a luat cam scurt:”Poftă, poftă, dar fără ghiftuială!”Citindu-i îndemnul în sensul unuia japonez, am fost extaziat.

Japonezii, glăsuiesc mai nuanţat, astfel:”hara hachi bu”(Nu vă umpleţi stomacul până la refuz) şi”kuten gwa”(consumaţi mâncarea în porţii mici).

În concluzie, nevoia de a mânca, nu trebuie satisfăcută decât în proporţie de 80 la sută, în porţii mici şi multe.

Cu asemenea principii sănătoase de alimentaţie, frumoasa blondă, Nexya, trebuie să arate superb.

Păcat că nu pot să le exemplific măcar printr-o mini foto.

Tăcerea paşilor târzii,(TpT) mi-a recomandat zeamă de lămâie, ca fiind alcalinizantă şi tonic hepatic, la care precizez că este preferabil să se consume cât mai puţin îndulcită, şi dacă se poate cu miere,

Petru Racolta îmi recomandă pepene roşu fără să mă atenţioneze,că trebuie consumat neînsoţit de altă mâncare, pentru a evita procesul de fermentare, care va pregati terenul pentru acidifierea sângelui.

Simt că pe parcursul lecturii, fiecărui vizitator îi vin crâmpeie de completări pentru carte; fie din lecturi personale, fie din experienţa proprie, fie poate observând anumite inadvertenţe în textul meu.

Orice intervenţie, exigent observată de noi toţi, sper să fie de bun augur pentru fiecare dintre noi, dacă ne hotărâm să aplicăm ceea ce ni se potriveşte.

Fie chiar şi dacă este vorba de consumul de ceaiuri.

Am văzut câteva bloguri simandicoase, în care făceau destul caz de ceaiuri cu denumiri ne mai auzite de mine.

Nu cred să fie tot mofturi, ceaiurile recomandate de preotul Sebastian Kneipp în cartea sa bestseller”FARMACIA VERDE”.

Ceaiuri care cred că se potrivesc mănuşă pentru scopul cărţii noastre, şi anume îndepărtarea toxinelor din corp şi sânge, acumulate în timp, sub formă de mucus.

Asemenea plante cum ar fi angelica, urzica, genţiana, coaja de stejar, florile de soc, florile de tei, nalba de grădină, rozmarinul, ţintaura, cicoarea, coada calului, troscotul, salvia, afinul, atât fructele cât şi frunzele, joacă un rol decisiv în dezintoxicarea organismului prin îndepărtarea de toxine din corpul nostru, maltratat de o alimentaţie neraţională, şi nesăbuit consumată (vezi sfatul Nexyei).

Onu

2 comentarii

Din categoria Carte, Pagini de Jurnal