Arhive lunare: septembrie 2015

Refugiaţii

Nici nu m-am pronunţat în sinea mea, asupra problemei refugiaţilor că am şi fost catalogat indirect şi inconfortabil,de diverse opinii.

Printre alţii, şi de Radu Tudor, al cărui extrapatriotism, m-a uluit, pur şi simplu.

El, slujbaşul, presupun generos remunerat al lui Voiculescu, el care ştie câtă mizerie este în Ţară, el luptătorul antibăsist, el..el.. el, care mimează o mânie proletară dizgraţioasă. împotriva unui trai mizerabil al unor români, care nu au nici  locuri de muncă, şi nici  un acoperiş, el  vrea refugiaţi.

Să i se fi tulburat ceva în „analizatorul vestibular”?

Oricum, eu am multă preţuire pentru prestaţia lui propagandistică antirusească.

Tocmai mă simţeam protejat de invazia rusească şi hop, iată-l mergând pe urmele Monicăi Macovei, care cică…,  circulă pe Facebook, ar fi votat la Bruxelles „pentru cote obligatorii de refugiaţi pentru toate ţările europene.”

Dar, cum ca un Vărsător veritabil sunt destul de inconsecvent, mi s-a şi făcut greaţă să mai vorbesc despre tribunul Radu Tudor.

Mai bine…, despre consiliera general din partea PDL (pe nume Simona Creţu) de la Primăria Capitalei.

Face vogă la ANTENA 3, aripa pro „ŞEFU”, care ne mai având material credibil antibăsist chiar şi pentru ei, s-au gândit la un intermezzo-rating , pe nume Simona Creţu.

Adevărul este că tipa susţine o teorie inaccesibilă propagandei antibăsiste.

E o temă de metafizică, fără nici o corespondenţă cu modul de a gândi sictirist (a se citi zeflemitor) specific celor de la A3. .Aaa.., dar despre refugiaţi...

UE dacă vrea să facă o politică umanitară,  ar fi bine să se gândească şi la nivelul de trai al celor forţaţi să primească refugiaţi.

Pentru că problema nu este doar a unui adăpost, ci şi a unui minim nivel de trai: loc de muncă, hrană, căldură, educaţie, viaţă socială.  Altfel, îi condamnă la o şi mai mare mizerie  şi pe unii localnici autohtoni, şi pe refugiaţi.

Aşa că…, nu sunt împotriva refugiaţilor…

Onu

Un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Pamflet.

TRICOLORUL

Motto:”Tu roagă-te şi eu te voi auzi”- Isus Hristos.

Postul care urmează este destinat Facebook.

Dar, plăcându-mi, îl public şi pe blog.

Intenţionez să-l scriu de câteva zile, dar spre „jena mea patriotică”, am tot amânat aşternerea lui.

Am avut  este drept şi o ezitare, din laşitate:

–„Ce va zice lumea ?

Va crede că nu respect:

–Biserica?

–Prea Înaltul Cler?

–HABOTNICIMEA?

Acu…,ce-o fi o fi!”

Gândul mi-a venit după ştirea tv când la Braşov, în timpul unui  eveniment religios, nişte femei (vreo câteva…) mergeau în patru labe către o icoană, a unui sfânt, de la care aşteptau vindecarea..M-am întrebat cutremurat, dacă în afara poate a unor triburi din Junglă, în UE se vor mai găsi asemenea reminiscenţe de religiozitate.

Fără să am vreun răspuns, am încercat să aflu comparativ…dacă şi la catolici s-or mai găsi asemenea cuvioşi.

N-am întâlnit persoana dispusă a-mi da un răspuns,

Aşa că m-am întrebat dacă asemenea rudimente comportamentale n-or fi încrustate genetic sau în creierul nostru reptilian.

Oricum, ştiu sigur, că orice învăţ îşi are şi dezvăţul, dacă i se dă lecţia cuvenită.

Adică un fel de Educaţie. Dar cine să fie mai credibil pedagog decât preotul?

Deci, bună lupta Înaltului Cler pentru introducerea Religiei în Şcoala Românească.

Poate indusă de timpuriu, în subliminalul copiilor români, noţiunea de demnitate comportamentală se va insufla şi viitorilor politicieni români spre o mai demnă poziţie faţă de rapacitatea externă pentru bunurile noastre naţionale şi atitudinea de respect de sine naţional.

Iar atunci, poate ştiindu-ne fermi în atitudinea de „a da peste bot” oricui îşi va permite să ne încalce” mândria de a fi român”, nici unui nepricopsit din România sau din afară nu-i va mai trebui să nu ne respecte. TRICOLORUL.

Onu

4 comentarii

Din categoria Educaţie., Paguni de jurnal

AVE DANA GRECU !

Pentru emisiunea: “LA ORDINEA ZILEI” de ieri, a Danei Grecu, simt nevoia să fac unele aprecieri:
Dana Grecu a fost şi cred că va rămâne o:

„Rara avis (in terris)” -Pasăre rară (pe pământ)
iar
Radu Tudor şi unul Vlad Nistor, de i se spune circumstanţial ”dom profesor” pentru stupiditatea penibilă a unor aprecieri socio-politice, flagrant inadvertente :

„Persona non grata” (Persoană neagreată)
precum şi
psihologului Hanibal Dumitraşcu, pentru pertinenţa aprecierilor asupra temei dezbătute:”Persona grata” (Persoană agreată).
Mai mult,  pentru sensibilitatea şi corectitudinea gândirii ei, în această emisiune, DANEI îi dedic virtual:

cartea mea „UNIVERSUL FEMININ”.
Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, Proza scurta.

De „dulce turcesc”

Motto:”Dura lex sed lex” –maximă latină străveche.

În traducere pentru cei în concepţia cărora respectarea legii este „facultativă”, ar însemna:

”legea-i lege, trebuie să i te supui, oricât de aspră ar fi”.

La tv kanal D am văzut o ştire despre abuzul unor poliţişti asupra unor localnici, care ar fi voit în mod paşnic, să nu respecte dispoziţia de a nu transforma zona riverană a unui lac local, înr-un mic paradis local sezonier („resort”).

Mi-a atras atenţia tărăboiul iscat de atitudinea poliţiştilor în încercarea de a aplica respectarea legii, în contextul local respectiv.

Ştirea, televizată, mi s-a părut un afront adus altor televiziuni, care vorbesc insistent despre datoria justiţiei de a respecta litera legii. Ori eu consider că Poliţia locală, tocmai a făcut o încercare practică de respectare a acesteia, în folosul actului legislativ, şi, de ce nu, şi în consolidarea bunului simţ de care trebuie să dăm dovadă când este vorba de neîncălcarea spiritului legii .

Acu, eu fiind un tip greţos de riguros, nu ştiu dacă am relatat corect faptele, iar în cazul că nu, luaţi-o ca pe o parabolă dintr-o carte de religie.

Onu

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de Jurnal, râsu-plânsu.

Săracul!

În loc de motto: ”Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din urna electorală”.-Anonim.

Sărmanul de mine, vreau să spun

În trecere pe lângă televizor, am văzut un reportaj realizat de Kanal D.

Anume,despre parcarea haotică a autoturismelor într-o localitate.

Pe trotuare, pe locuri libere, pe lângă clădiri.

Şi asta, ca urmare a interzicerii ridicării maşinilor parcate ilegal, luată de nu ştiu cine.

Receptiv, legiuitorul cu doleanţele contravenienţilor.

Iar se ştie, întotdeauna contravenienţii  sunt cei care vociferează vehement împotriva disciplinei şi ordinii publice.

Poate dacă înainte aş fi vociferat că nu este benefică ridicarea maşinilor parcate în locuri interzise, ca o măsură exagerată, acum, după cele văzute, cred că ridicarea maşinilor este o măsură blândă.

Mai mult, pentru contravenţia respectivă eu aş suspenda temporar permisul şi i- aş aplica şi o amendă, să-i tai cheful de încălcare a regulii convieţuirii civilzate, să priceapă specimenul respectiv, că în societate nu este de ţeasta lui.

Şi că dacă aspirăm la un nivel de trai demn, să învăţăm să ne comportăm demn, faţă de semenii noştri, faţă de civilizaţie.

Scriind aceste rânduri, mi-am amintit de ce l-am votat pe Iohanniss.

Din cauza unei fotografii dintr-o carte de istorie.

În foto respectivă, sub titlul: ”Bismark conduce Reichstagul”, figura lui Bismark mânuia un harapnic, deasupra unei săli, cu oameni aplecaţi, parcă îndoiţi de trecerea unui uragan.

Foarte sugestivă poză.

Probabil naţia germană, fără Bismark s-ar fi comportat ca şoferii arătaţi de Kanal D.Vreau să spun , că fără chirurgia legii, nici noi nu vom scăpa de mentalitate de bravadă, rămasă după pseudocomunismul prin care am trecut.

Ei bine, eu mi l-am imaginat pe Iohannis ca pe un Bismark de care am fi avut nevoie.

S-a dovedit însă mânuitor de harapnic numai  pentru a i se face, bâzâie unele antene, un dormitor de 70 de metri pătraţi.

Probabil pentru statura lui Bismark.

Spre decepţia mea!

Dar şi pentru alte motiv.

Motive, mai corect spus.

Primul a fost zeflemeaua cu care Ponta şi-a tratat contracandidatul. Ceva în genul „vox populi”

Nu mai repet bancurile de prost gust pe care le-a proferat.

Apoi, atitudinea discriminatoare etnică şi religioasă, în care a implicat şi politicul.

Sper că de la lansarea de la Craiova, lumea şi-o mai aminteşte pe Primăriţa Craiovei, PSD-ista Olguţa Vasilescu, clamând:

–”Să alegem un român de-al nostru!”, cu trimiterea subliminală la etnicul sas Klaus Verner Iohannis.

Într-o competiţie îţi arăţi caracterul demn sau infect, după cum îţi tratezi partenerul de dispută. Dar vai, ce decepţie că „petele” lui Ponta, le-au estompat înşelător, pe ale lui Iohannis!.

Onu

10 comentarii

Din categoria Pagini de Jurnal, Proză scurtă.