Ziua cumpănă

Stranie poezie
Autoarea… parca imi recita starea
Incerc sa o refuz.
Nu reusesc, nu merge
Si gandul sau trist,
Obsesiv, imi da
Irezistibile ocoale.
Onu

Casa care adăposteşte gânduri • Editura Excelsior Art

incertitudini2

Stranie zi

eram împăcată cu mine însămi
cu toamna
cu drumul sfârșit înainte de a atinge culmea
când brusc
umbra refuză să mai fie antemergător
se întoarce
impunându-mi mișcarea de roată
dus – întors

vrând să rămân în echilibru
abordez o primă geană de lumină
și întreb
mă întreb
la ce bun entuziasmul de viață târzie

un insuportabil gol lăuntric

nu pot vorbi
dar pot să cutreier imensitatea necunoscutului
călăuză fiindu-mi un prieten fără chip

drumul rămâne pustiu

oare
chemarea să fie doar plăsmuirea minții mele

un braț mă cuprinde
un chip acoperit de o mască aidoma soarelui
se oprește deasupra-mi

cu mine încă mă lupt să nu răspund chemării

din volumul Ritual în absență, Corina Victoria Sein, 2015

Vezi articol original

Lasă un comentariu

Filed under Diverse ...

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s