Capra vecinului…

A fost odată ca-ntr-un basm , un făt frumos numit Român
Și blând, și bun, pe fapte pus, dar nu la treabă, ci la spus
Și socotit, dacă-i părea că mai mult lapte , capra vecinului dădea.
Îmi cumpăr altă capră el și-a zis.
Dar nu de la vecin că-i românească
Și-i mai prejos de cea nemțească.
Zis și făcut.
Una nemțească și-a luat, dar din păcate, lapte mai mult, tot nu i-a dat.
Atunci, dezamăcit și demn, O rugă a înălțat spre cer, solemn.
Doamne, mă jur, lucru curat nu-i cu capra vecinului.
Are pe Necuratu-n ea.
Fă, rogu-te pios, ceva,
Să-i moară cu Satana-n ea.
Dumnezeu, cu glasul blând, fiindu-i milă de plăpând,
Pe creștetul pleșuv l-a mângâiat
Și întristat i-a murmurat:
Te înțeleg profund, român harnic și cinstit.
Dar, știi , un sfat divin, parcă ți-aș da.
Ce zici, îl vei urma ori ba?
Nedumerit, că la cuvântul Dracul, anume ticluit,
Dumnezeu nici n-a clipit,
Spăsit ca de-obicei, sub semnul crucii a promis:
Da Doamne iartă-mă , ce–mi zici să fac?
-Nimic, române harnic și sfătos
Nimic… decât ceva CUVIINCIOS
Acasă mergi, și fără la vecin a te uita,
Adapă și hrănește-ți capra.
Apoi, cu chipul maiestuos
De la românul pârâcios,
DOMNUL fața și-a întors.
Onu

Lasă un comentariu

Filed under Pagini de Jurnal, Rasu-plansu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s