Aseară, după demisia Ministrului Muncii, iar am consatat că sunt inconsecvent.
Cu o zi înainte, Stimata Doamnă, îmi părea a avea un zâmbet complexat, ușor ciudat, față de normalitate.
Probabil că sunt apt pentru turma politică, să fiu manipulat prin eterosugestie.
Ei bine, a fost suficientă afirmația cuiva, cum că persoana în cauză este un distins cadru universitar în Dreptul muncii, că mi-a și devenit simpatică.
Mai mult, chiar plăcută feminin. M-a și mâhnit constatarea că nu sunt student, să mă aflu în vecinătatea sa, să-i sorb cu nesaț, conferințele.
Dar dacă bine mă gândesc.., nu calitatea învederată de comentatorul menționat, ci faptul de a nu fi achiesat la politica duplicitară guvernamentală a reabilitat-o în ființa mea.
Cu această naivă corecție, să mă fi reabilitat și față de mine însumi?
Onu
