Sufletul comunică? Dar există suflet?

Că există suflet, sunt convins, cum și că el nu este energia atomică. Poate greșesc  termenii, dar dovada,  pe date reale, le voi expune în alt articol.

Aseară, mi s-a confirmat iar.

Sper să nu mă considerați vre-un habotnic…

Așadar, Pușa!… Este pisica mea. Nu îi dau drumu pe afară, din motive de prudență.

Nu este învățată cu sălbăticia lumii exterioare.  Nu știe să se protejeze.

Aseară a făcut și ea o escapadă prin holul blocului.

N-a venit când am chemat-o, așa că s-a ales cu două palme, la fund .

Și nici n-am mai lăsat-o să se răsfețe lângă mine.

Bosumflată și demnă, a dispărut prin apartament. Seara târziu,  trecându-mi supărarea, am vrut să o mângâi, să o alint.  Negăsind-o,  am înțeles că doarme, ascunsă pe undeva.

Continui să privesc la tv, când… o simt lângă mine .

Am rămas uimit. De  unde și până unde a apărut la gândul meu de a o mângâia?

Comunică, într-adevăr sufletul?…

Onu

4 comentarii

Filed under Pagini de jurnal. Proza scurta.

4 responses to “Sufletul comunică? Dar există suflet?

  1. Buna dimineata Onu !
    FELINELE au ceva in SUFLETUL lor🙂
    ce OMUL zilelor noastre NU are😦

    Weekend placut !🙂
    Aliosa.

  2. Dacă omul are suflet, de ce n-ar avea și animalul de lângă noi? Doar pentru că nu știe să vorbească?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s