Duhul Cumpătării…

Aseară, din lăcomie,

Am tot mâncat, în prostie.

Ca apoi, cu plexul plin,

Să-mi fac din noapte, senin.

Gata-mi spun, cu lăcomia,

Frizează nevolnicia

Că lingura, eu o țin,nu ea pe mine

Și obligatoriu, să nu am ,

Strictisim, control de  sine.

O dată, chitit pe treabă,

Iau sigur, lingura de coadă.

Și molcom.. , dumicat, cu dumicat.

Oala de ciorbă, s-a terminat.

Abia atunci, am înțeles,

Că nu doar gândul  face omul,

Ci și Duhul Cumpătării

Trebuiește aplicat.

Onu

Lasă un comentariu

Filed under Pagini de jurnal., Poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s