Aș vrea ca din neant…

Aș vrea ,ca din neant, s-o readuc

Să retrăim minunea clipei, din trecut

S-o văd cum din nou scrie

Închipuindu-mi, că iar, discret -tandru, îmi șoptește:

– Nu fii trist, exist, și chiar dacă, prin scris, nu mă exprim,

De tine, și de dor, sufletul, îmi este iarăși plin.

Ades, mă mir și eu ce mi-a venit

Să-ți fi cerut într-o suflare, să ne fi-ntâlnit.

Deși, privind discret, retroactiv,

Momentul meu trăit, de fericire,

Nu a fost  probabil,  decât imaginativ.

Nu te-am sărutat, cum aș fi vrut,

Doar  tandru, te-am mângâiat, în preludiul de sărut.

-Nu te-am lăsat, cum aș fi vrut,

Să mă înăbuși în sărutul apăsat, pe gât,

Iar dacă, azi, făptura mea , înfiorat te cheamă,

E pentru că și eu, în mine aprig plâng.

Să nu ne fi-mplinit Iubirea,

Așa cum ne-o șoptise, cu duioșie, firea.

Onu

Lasă un comentariu

Filed under Pagini de jurnal Poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s