SPERANȚA

SPERANȚA, mi-a fost mamă,

Speranța m-a crescut,

Și datorită EI,

Azi, sunt un om făcut.

Speranța, reper în năzuință,

Când descurajarea, tinde pe om să îl răpună

Dacă n-ar fi Speranța,

Nostalgic , în derivă,

Am rătăci spre stele.

Speranța, mi-a fost mamă,

Prin ea, exist acum

Speranței, îi dedic,

Acest Remember,

Eminamente, de suflet bun.

Onu

 

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Pagini de jurnal Poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s