Vis

La mine în bloc, pe  scară,

Zilnic, urcă și coboară,

Un chip serafic, ce mă îmbie,

La trăiri intense, din copilărie.

Lumea  spune că e dansatoare.

După suplețea taliei și voluptoasele picioare,

Îi dau crezare, fără a o privi, în piruiete amețitoare.

Alții, că-i o supărată,

De invidia soțului, mult  torturată.

Căci adesea, vecinii o aud plângând,

După certuri zgomotoase.

O simt alături, cu gânduri bune,

Purtate parcă de genune.

Aș  vrea în grații, să îi intru,

Dar motivul suveran, ce mă reține.

Este ca soțul,  gelos probabil,

Să nu îi facă, necugetat,

Traiul  , mai greu respirabil.

Onu

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Pagini de jurnal Poezie

2 răspunsuri la „Vis

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s