Anxietate

 

De când mă știu,  școlar fiind, o teamă, am simțit

Ca fata ce am îndrăgit,prea repede, să nu mă fi părăsit.

Singur să rămân, cu amintirea,

A ceea ce naiv, visasem,

A fi un cap de drum.

Dar vai, viața,  în aspra sa rigoare

Nemilos, își trage tăvălugul.

Fără prea multă neîndurare,

Încât să nu ne lase momentul clipei

Trăite în speranța inimii cald simțitoare.

Astfel de gânduri, mă cuprind,

Alunecând pe aripa îmbietoare

A prea  obsesivului , foto- Internet.

Mă va iubi instant-constant, au ba, astă făptură,

Cu fața sa fermecătoare?

Onu

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Diverse ..., Pagini de jurnal Poezie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s